SCRISOARE DESCHISĂ
adresată Excelenței sale domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României

Spre știință:

ANCOM – persoanelor interesate

Comisia Europeană, Directoratul General pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG-CONNECT) – Domnului Roberto Viola, Director-General

Domnule Președinte al României,

ANISP, cea mai veche şi reprezentativă asociație profesională a furnizorilor de rețele şi servicii de comunicații electronice din Romania, a luat act cu profundă consternare despre tentativa aproape reușită de deturnare a actului decizional din cadrul ANCOM – unica autoritate autonomă pentru administrare şi reglementare a piețelor de comunicații electronice şi servicii poștale din țara noastră.

Orchestrată de către un grup de 6 deputați în timpul sesiunii extraordinare parlamentare din luna august a acestui an, profitând de faptul că majoritatea firmelor care activează pe piața de comunicații electronice erau în vacanță, inițiativa legislativă ce urmarea schimbarea modelului de guvernanță al ANCOM a fost aprobată de către Parlamentul României în procedură de urgență (?!), fără desfăşurarea vreunei consultări publice prealabile, așa cum impune Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala în administrația publică.

Proiectul de lege astfel aprobat şi intitulat „propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații”, în ciuda faptului că a primit „Aviz NEGATIV” din partea Consiliului Economic şi Social (nota bene), a fost totuși trimis spre promulgare de către Senatul României (camera decizională) purtând numărul L562/2020.

Dorim să subliniem de la bun început faptul că, prin modificările pe care le aduce sistemului de conducere şi de luare a deciziei în cadrul ANCOM, proiectul de lege sus-menționat încalcă nu doar principiile şi bunele practici de funcționare ale Uniunii Europene din care şi Romania face parte, dar încalcă chiar şi legislația comunitară din domeniul comunicațiilor electronice.
Principalele modificări aduse modelului de guvernanță al ANCOM, criticate de noi, sunt:

• cei 4 membri numiți în Comitetul de reglementare pot fi membri ai partidelor politice [interdicția de la art. 112 alin.(5) lit.e) din proiectul de lege se referă doar la președinte şi cei doi vicepreședinți];
• președintele şi vicepreședinții ANCOM nu mai trebuie să fie specialiști în comunicații electronice, pentru numire fiind suficient doar să aibă „o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor, în domeniul științelor inginerești, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale științelor sociale” [art. 112 alin.(5) lit.a) din proiectul de lege];
• toți cei 7 membri numiți în Comitetul de reglementare (deci, inclusiv președintele şi vicepreședinții ANCOM) pot să nu aibă studii superioare de lunga durată, sintagma „o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul…” conținută de art. 112 alin.(5) lit.a) din proiectul de lege necerând în mod explicit şi cerința studiilor universitare finalizate cu diploma de licență, ci doar „experiența în domeniu”.

Aceste propuneri legislative de modificare a actualului sistem de organizare şi luare a deciziilor din cadrul ANCOM, contravin însă în mod flagrant prevederilor Directivei 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind realizarea unui Cadru General privind Comunicațiile Electronice :

”Independența autorităților naționale de reglementare ar trebui întărită pentru a asigura o aplicare mai eficientă a cadrului de reglementare și pentru a spori autoritatea și gradul de previzibilitate al deciziilor acestora. În acest scop, ar trebui prevăzute dispoziții exprese în dreptul național pentru a se asigura faptul că, în exercitarea atribuțiilor sale, o autoritate națională de reglementare responsabilă pentru reglementarea ex ante a pieței sau pentru soluționarea diferendelor dintre întreprinderi este protejată de intervenții externe sau de presiuni politice de natură să pună în pericol evaluarea independentă a chestiunilor înaintate acesteia. O astfel de influență din exterior face ca un organism național legislativ să fie nepotrivit pentru a acționa în calitate de autoritate națională de reglementare în temeiul cadrului de reglementare. În acest scop, ar trebui să fie stabilite în prealabil normele privind motivele revocării din funcție a conducătorului autorității naționale de reglementare pentru a înlătura orice îndoială rezonabilă legată de neutralitatea respectivei autorități și de inflexibilitatea acesteia faţă de factorii externi. Este important ca autoritățile naționale de reglementare responsabile pentru reglementarea ex ante a pieței să beneficieze de propriul lor buget pentru a putea, în special, să recruteze personal suficient și calificat. Pentru garantarea transparenței, bugetul ar trebui publicat anual.” [Considerentul #13]

”Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute in alineatele (4) si (5), autoritățile naționale de reglementare responsabile de reglementarea ex ante a pieței sau de soluționarea litigiilor dintre întreprinderi in conformitate cu articolul 20 sau 21 din prezenta directiva acționează independent și nu solicită și nici nu primesc instrucțiuni de la un alt organism în legătură cu îndeplinirea acestor sarcini care le revin în temeiul normelor de drept intern care pun în aplicare normele comunitare.” [Pct. 3, lit.(b) 3a)].

Nu în ultimul rând, propunerile legislative în cauză vor îngreuna mecanismele de luare a deciziilor și vor greva bugetul ANCOM, favorizând însă clasa politică – care va putea desemna noi membri în posturi bine remunerate din banii contribuabililor – lucru evident din viteza cu care proiectul a fost adoptat de Parlament, spre deosebire de proiectele legislative cu adevărat necesare, care trenează ani de zile.

Având în vedere toate cele de mai sus, dar şi criticile formulate faţă de acest proiect de lege de către Consiliul Economic şi Social în Avizul negativ nr.7903 din data de 27.08.2020 (la care achiesăm fără rezerve):

• propunerea legislativă nu reușește să aducă suficiente argumente în favoarea înființării noului comitet de reglementare, atribuțiile stabilite pentru acesta putând fi îndeplinite de structurile deja existente în cadrul ANCOM. Argumentul conform căruia se aliniază conducerea ANCOM din punct de vedere al numirii și al conducerii la alte organisme, respectiv Agenția de Supraveghere Financiară și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, nu este însoțit de o fundamentare obiectivă care să releve necesitatea creării Comitetului de reglementare al ANCOM;
• expunerea de motive nu oferă o justificare temeinică pentru creșterea numărului de funcții, prin crearea noului comitet;
• salariile personalului de conducere ar trebui raportate la salariul mediu pe economie, și nu la cel mediu pe instituție, în vederea evitării unor posibile conflicte de interese;
• eliminarea criteriului referitor la neapartenența la un partid politic pentru membri simpli ai comitetului, numirea și revocarea Comitetului de reglementare de către Parlament, este posibil să ducă la încercări de politizare a comitetului, precum și la o ingerință nedorită a politicului în activitatea comitetului;
• eliminarea prevederilor referitoare la obligativitatea studiilor superioare, precum și a experienței manageriale pentru conducerea ANCOM, este de natură să prejudicieze calitatea actului de management,

vă solicităm, domnule Președinte al României să nu promulgați proiectul de lege L562/2020 şi să îl retrimiteți la Parlament pentru reexaminare, precum și în general – să utilizați toate pârghiile legale aflate la dispoziția Președintelui României (incluzând controlul constituționalității) pentru a împiedica adoptarea unor asemenea prevederi cu impact negativ asupra ecosistemului de comunicații electronice.

Cu deosebita considerație,

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România

În temeiul art. 92 și următoarele din OUG nr. 111/2011 și art. 61 lit. f) din OUG nr. 22/2009, ANISP a solicitat ANCOM să identifice piața relevantă a interconectării de tip IP peering, să efectueze o analiză de piață în scopul determinării situației concurențiale și să impună obligații specifice în sarcina furnizorilor de rețele și de servicii de comunicații electronice cu putere semnificativă, pentru a remedia deficiențele existente în ceea ce privește interconectărilor locale (din România).

Interconectările IP locale ale unor operatori cu evidentă putere semnificativă nu au capacitate suficientă pentru a asigura servicii de calitate inter-rețele cu alți operatori din țară, ceea ce produce efecte profund negative, în special în timpul prezentei crize generate de pandemia COVID-19 – când o serie de servicii și aplicații de lucru la distanță / teleconferințe / asistență la distanță peste Internet – au funcționat defectuos din această cauză.

Dacă în anul 2009 Comisia Europeană a respins o astfel de reglementare inițiată de autoritatea competentă din Polonia, în baza unor considerente precum echivalența serviciilor de IP peering cu cele de IP tranzit – constatare adevărată, într-o anumită măsură, pentru vechile aplicații bazate pe Internet, cum ar fi FTP și/sau browsing HTTP – în anul 2020 natura aplicațiilor bazate pe Internet s-a schimbat iar mici variații în calitatea serviciului (QoS) și în latența rețelei pot duce la funcționarea defectuoasă a acestor aplicații (teleconferințe, lucru la distanță, aplicații care solicită reacții în timp real). Acesta este, de altfel, și unul dintre motivele care au făcut necesară tehnologia 5G – întrucât tehnologia 4G avea o latență considerată prea mare pentru necesitățile prezentului și respectiv – viitorului.

În data de 29 aprilie 2020, Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) a transmis Guvernului, prin dl. Dragoș Cosmin Lucian Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), deschiderea pentru a participa împreună cu MTIC la procesul de identificare a mecanismelor menite să asigure desfășurarea în bune condiții a învățământului online pentru toate categoriile de elevi, dată fiind starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020, ca urmare a epidemiei SARS-CoV-2.

ANISP poate asigura spațiul necesar desfășurării întâlnirilor cu respectarea distanței de siguranță impuse de împrejurări – în cazul în care se optează pentru discuții cu prezență fizică; putând simultan asigura un spațiu virtual pentru video-conferință.

Comunicatul Consiliului Concurenței din 2 februarie 2020:

ANISP amintește și faptul că investigația Consiliului Concurenței a fost cerută de mediul de afaceri încă de la începuturile proiectului Netcity, dar Consiliul nu a efectuat demersurile necesare decât după ce a fost obligat de o instanță de judecată, în urma plângerii Ines Group SRL (membru în Consiliul Director ANISP) în dosarul 4890/2/2015 finalizat cu sentința civila nr 3489/23.12.2015.

– Comunicat de presă –

Prin prezentul comunicat, ANISP (asociație națională a furnizorilor de servicii de Internet și comunicații electronice din România) anunță intenția de a solicita Consiliului Concurenței inițierea unei investigații privind un posibil abuz de poziție dominanta din partea societății RCS-RDS din cauza refuzului acestei societăți de a accepta interconectarea rețelelor de Internet (peering IP) în condiții echitabile.

Interconectarea este foarte importantă pentru ca utilizatorii unor rețele diferite să poată comunica între ei în condiții optime, cu disponibilitate maximă a serviciilor, cu timpi minimi de acces la informații și fără ca traficul național să tranziteze prin rețele din afara țării. În lipsa interconectării directe dintre operatori, un server – de exemplu www.primaria-orasului-tau.ro găzduit în rețeaua Operatorului A ar putea fi accesat semnificativ mai greu, devenind în anumite situații chiar inaccesibil pentru abonații Operatorului B. Deși în trecut se folosea foarte mult interconectarea indirectă (prin tranzitarea rețelelor unui terț aflat de multe ori în afara țării), tendința societății informaționale de a muta toate aplicațiile peste Internet face ca această soluție să nu mai fie una viabilă, devenind o frână inclusiv în dezvoltarea conceptului de e-guvernare.

În prezent este foarte important ca punctul de interconectare să fie ales cât mai aproape atât de originea cât și de destinația traficului iar capacitatea de interconectare să fie dimensionată corespunzător. În caz contrar, serviciile Internet care implică trafic inter-rețele vor fi de calitate slabă: întrucât o parte din trafic va trece prin intermediari (alte rețele) viteza de transfer va fi mică, timpii de acces vor fi mari, va crește numărul de întreruperi/defecțiuni și nu în ultimul rând -vor exista mai multe potențiale breșe de securitate a datelor.

Din păcate, RCS-RDS – jucător dominant din piața locală de cablu TV și internet fix, cu o cotă de piață estimată de către autoritatea de reglementare ANCOM la peste 50% din numărul total de abonați – alege să nu participe la punctele de Internet eXchange din România iar traficul Internet schimbat cu unii operatori români ocolește prin Frankfurt sau Budapesta etc. Alternativ, RCS-RDS impune operatorilor care doresc interconectare în România să cumpere aceste servicii la un preț nejustificat de mare – profitând de faptul că tarifele pentru acest tip de interconectare nu sunt reglementate – fără a oferi partenerilor de interconectare sume similare pe bază de reciprocitate.

Dacă, de exemplu – în cazul serviciilor de telefonie – operatorii plătesc între ei tarife reglementate de ANCOM la efectuarea apelurilor inter-rețele, în cazul traficului Internet un operator dominant poate solicita orice tarif pentru interconectare și poate refuza plata unui tarif ”în oglindă”, deși astfel își dezavantajează chiar propriii abonați, care nu vor putea accesa în condiții optime serviciile și conținutul găzduit în rețelele cu care nu există interconectare directă.

Interconectarea locală directă (peering-ul) aduce avantaje evidente atât în ceea ce privește calitatea cât și costurile reduse aferente traficului Internet, iar refuzul de a face asemenea interconectări – fie explicit, fie prin amplasarea unor bariere de cost – este în mod vădit o practică anti-concurențială, menită să nu permită dezvoltarea unor rețele/servicii ale competitorilor.

Revista „COMUNICAȚII MOBILE” celebreaza 21 ani de la lansare și 16 ani de gale de premiere: ziua de aur & seara de sărbătorire a industriei telecom – 2019.

Dezbaterea va avea loc în jurul celor mai recente concepte și tendințe ale TIC și industriilor convergente la nivel național și global. Gala va atrage, atât pentru dezbateri, cât și pentru ceremonia de premiere, lideri de top, oameni cu viziune, factori de decizie și directori din România și din regiune. Premiile COMUNICAȚII MOBILE 2019 răsplătesc atât persoanele fizice cât și companiile cu realizări deosebite, dezvoltând servicii noi și inovatoare care ne îmbunătățesc viața cu soluții mai inteligente. Marea competiție este deschisă tuturor entităților: operatorii locali și cei long-distance, furnizorii de conținut și companiile care dezvoltă și utilizează servicii digitale sunt invitați să se înscrie la premiile naționale. Premiem cei mai performanți actori din piață, oferind un spectacol artistic și un ”VIP Dinner Party” – cea mai bună oportunitate de networking cu cei mai importanți lideri de afaceri.

AGENDA PRELIMINARĂ – 9 decembrie 2019, Hotel Radisson Blu, Sala Atlas:

13:30 – 14:00 Cafea de bun venit & înregistrare
14:00 – 16:30 Sesiunea plenară – RAPORT TELECOM ROMÂNIA 2019 –
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI ALE MARILOR JUCATORI
• Strategia de transformare digitală pentru Mobile Economy, Cloud Computing, Big Data, AI, Machine Learning, IoT și 5G

VIP SPEAKERS:

Lucian BODE (tbc), Ministru MTIC
Alexandru PETRESCU, fost ministru MCSI
Marian MURGULEȚ, CIO Guvern
Bogdan IANA, Vicepreședinte ANCOM
Dragoș REBEGEA, Country Manager ERICSSON
Valentin POPOVICIU, Vicepreședinte RCS-RDS
Florin POPA, Director B2B ORANGE
Natalia CHIRIŢESCU, Director Large Corporates VODAFONE
Marian GHEORGHE, Director ICT & Key Accounts TELEKOM
Dan OSTAHIE, CEO ALTEX & MEDIA GALAXY

16:30 – 18:15 Sesiunea plenară – MANIFEST PENTRU TRANSFORMARE DIGITALĂ: CUM SE DIGITALIZEAZĂ ROMÂNIA ÎN URMĂTORII 5 ANI?
• Unde suntem pe piața unică digitală europeană? Care este nivelul real de dezvoltare în domeniul producției și serviciilor inteligente? Modele de monetizare a TD în Agricultura, Auto, Bănci, Educație, Construcții, FMCG, Sănătate, Manufactură, Imobiliare și Utilități.
• Cum să e-manage RPA | EDGE | AI | AR | VR | Machine Learning| BI | BA?

Ion VACIU Moderator – Președinte |Consiliul Consultativ TIC

18:45 – 19:00 Bun venit și înregistrare
19:00 – 21:30 GALA AWARDS CEREMONY
TOP RECOGNITION FOR DIGITAL TRANSFORMATION
GALA DINNER & VIP NETWORKING
Concert MIKE GODOROJA
Sesiune foto – grupul câștigătorilor

Detalii: http://comunic.ro/gala-comunictii-mobile-2019-editia-a-16-a/

RSVP: roxana.onea@comunic.ro – Mobil: +40723.319.678
Participare numai pe baza confirmării organizatorilor!

ANISP salută anularea prevederilor celor mai nocive pentru domeniul comunicațiilor electronice, adoptate prin articolele 77 și respectiv 85 din OUG 114/2018.

Detalii: https://www.anisp.ro/blog/2019/01/23/oug-114-2018-reactia-furnizorilor-de-servicii-de-comunicatii/

Astfel, prin OUG 54/2019 a fost eliminată suprataxarea spectrului radio, a fost reinstituit principiul calculării tarifului de monitorizare datorat ANCOM pe baza necesităților efective (strict pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale Autorității) și a fost suspendată din nou – până la 15 martie 2020 – aplicarea sancțiunii cu până la 10% din cifra de afaceri pentru furnizorii care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură sau care efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire.

Articolele 77 și 85 din OUG 114/2018 rămân exemple nefericite de reglementare profund greșită, făcută cu o grabă nejustificată, fără consultarea partenerilor sociali; reglementări care au generat efecte negative asupra dezvoltării economice și sociale și care au consumat inutil resursele guvernului, autorității de reglementare precum și ale operatorilor.

Atragem atenția că suspendarea aplicării regimului privind sancțiunile de până la 10% din cifra de afaceri pentru furnizorii care încheie contracte de instalare a rețelelor sau care efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire NU este o soluție; aceste sancțiuni speciale pentru telecomunicații trebuie anulate, întrucât există deja prevederi general aplicabile în legislația privind disciplina în construcții.

În data de 19 martie 2019 semnalam faptul că peste noapte primăria Timișoara demarase o acțiune de tăiere a cablurilor aeriene de comunicații, ceea ce a afectat mai multe rețele și utilizatori de servicii de comunicații, inclusiv câteva instituții de învățământ chiar în perioada în care trebuia să aibă loc simularea pentru examenul de Bacalaureat și înscrierea pentru clasa pregătitoare. Foto: https://www.opiniatimisoarei.ro

ANISP a reiterat cu acel prilej că susține dezvoltarea rețelelor subterane și migrarea cablurilor aeriene în canalizații dedicate (în zonele urbane) dar și că migrarea infrastructurii de comunicații nu trebuie făcută în grabă, nechibzuit, fără un plan de acțiune care să ia în considerare realitățile de la teren.

Ne bucură faptul că după evenimentele din martie 2019 primaria municipiului Timișoara a ales să colaboreze mai strâns cu operatorii de telecomunicații pentru a evita întreruperile de servicii. Astfel, la 29 mai 2019 a fost organizată o întâlnire la care au participat responsabili ai municipalității în frunte cu domnul primar, oficiali ai autorității de reglementare (ANCOM), reprezentanți ai operatorilor de telecomunicații și ai operatorilor de infrastructuri.

Pe durată aceastei ședințe a fost stabilit un program de lucru agreat în cea mai mare parte de participanți. Acesta prevede noi acțiuni, termene și condiții (ex.: punerea la dispoziția operatorilor a planurilor infrastructurilor subterane existente; migrarea cablurilor din zona centrală până la 30.06.2019 pe infrastructurile subterane ale operatorilor și ale municipalității, sub rezerva existenței capacității necesare; și extinderea termenului, în cazul în care trebuie construite noi infrastructuri).

De asemenea, primăria a luat act de faptul că nu se suțin afirmațiile confom cărora operatorii de telecomunicații au predominant rețele aeriene ilegale, pentru acestea existând autorizații de construcție și contracte de închiriere cu deținătorii infrastructurii-suport.

Apreciem deschiderea arătată de autoritățile locale dar considerăm că o astfel de cooperare trebuia avută în vedere de la bun început, cu multiple beneficii pentru toate părțile implicate: nu ar mai fi fost întrerupte servicii de comunicații pentru utilizatori, nu ar fi fost generate cheltuieli suplimentare nejustificate pentru operatori iar primăria și-ar fi vazut realizate mai repede obiectivele. Încurajăm autoritățile centrale și locale de pretutindeni să nu treacă unilateral la acțiuni pripite și să dea dovadă de deschidere și aplecare spre rezolvarea optimă a problemelor cetățenilor și industriei.

Astăzi, 14 mai 2019, a aderat la ANISP compania FiberNET, membră a grupului UCS, orientată preponderent pe servicii de comunicații.

Portofoliul FiberNET s-a extins in permanenta, astfel încât compania furnizează în prezent urmatoarele tipuri de produse și servicii:
• Transmisiuni de date de mare viteza si capacitate;
• Cablare structurata si infrastructura de Data Center;
• Sisteme de comunicatie si Securitate.

FiberNET pune la dispozitia companiilor si organizatiilor interesate în interconectarea locatiilor distante o gama completa de servicii, incluzând:
• proiectare rețele de transmisiuni prin fibra optică;
• execuție lucrari instalare retele aeriene si subterane de fibra optică;
• soluții interconectare prin reteaua metropolitană proprie;
• servicii întreținere fibră optică.

Soluțiile de interconectare furnizate prin intermediul retelei metropolitane utilizeaza o infrastructură ce asigură puncte de prezență în practic toate zonele municipiului Bucuresti. Transmisiunile sunt asigurate de echipamente tip DWDM Alcatel-Lucent sau ADVA, din gamele WaveStar si
Metropolis, cu o capacitate de multiplexare și transport SDH de 2 Mbps-2,5 Gbps, ETH 100 GbE sau FC 16GbE.

Rețeaua astfel implementată permite o gestionare centralizată, asigurând un SLA de 99,9%. Topologia retelei este redundantă inclusiv la nivelul centrului de operare și permite furnizarea de servicii variate, de la topologii multilocatii complexe si protejate, la simple legaturi fara protecție punct-la-punct, cu capacități diverse. Se pot deasemenea închiria servicii “dark-fiber”.

Compania operează o retea proprie de FO cu acoperire practic integrală a Bucureștiului și prezenta pe întreg cuprinsul țării prin intermediul partenerilor. În capitală rețeaua este conceputa ca o structura multi-inelară ce asigură redundanța traseelor fizice.
Peste 85% din totalul traseelor sunt în prezent subterane, activitatea de transformare a traseelor aeriene în trasee subterane desfășurându-se în permanență.

În legătură cu câteva incidente în care autorități locale au demarat acțiuni de dezafectare a unor rețele aeriene de comunicații înainte ca alternativa subterană să fie disponibilă, ANCOM a emis următorul comunicat:

“Este ingrijorator faptul ca, desi cu eforturi sustinute a fost creat un instrument legislativ eficient pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicatii, si anume Legea nr.159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a retelelor de comunicatii electronice, ne aflam astazi in situatii critice in care utilizatorii nu mai beneficiaza de servicii de telefonie sau internet din cauza unor interventii in forta. Reiterez faptul ca atat autoritatile publice, cat si operatorii de comunicatii au la dispozitie cadrul legal in limitele caruia sa actioneze si ii indemn sa inteleaga si sa puna in practica drepturile si obligatiile care le revin conform legii. ANCOM va continua sa se implice in buna functionare a pietei, vom continua sa emitem legislatia secundara necesara si sa ii informam pe toti actorii implicati in aplicarea ei”, a declarat Sorin Grindeanu, presedintele ANCOM.

Aplicarea Legii infrastructurii

In conformitate cu cadrul european de reglementare in domeniul comunicatiilor electronice, furnizarea de retele de comunicatii electronice se realizeaza in mod liber, pe baza regimului de autorizare generala.

In cazurile in care autoritatile publice au dezvoltat, individual sau in parteneriat public – privat, canalizatii subterane pentru instalarea retelelor de comunicatii electronice, migrarea retelelor de comunicatii in subteran trebuie sa se faca potrivit unui calendar convenit intre operatori si autoritatile locale in baza unui plan de reinstalare, plan care ar trebui avut in vedere in procesul de dezvoltare a retelei de canalizatie, permitand astfel o programare realista a activitatilor necesare pentru mutarea retelelor.

In situatiile in care nu exista o alternativa subterana care ar putea fi utilizata de furnizorii de retele de comunicatii electronice pentru migrarea in subteran a retelelor instalate aerian, ANCOM incurajeaza si sprijina prin instrumentele legale de care dispune, implicarea activa a autoritatilor locale in construirea acestor alternative subterane, masuri prin care s-ar putea atinge atat obiectivele urbanistice ale comunitatii locale, cat si posibilitatea desfasurarii unor activitati care ar putea genera venituri la bugetul local. Activitatile aferente migrarii in subteran a unei retele de comunicatii electronice instalata aerian nu se realizeaza prin reutilizarea cablurilor si echipamentelor existente, necesita o buna planificare, presupunand mai curand instalarea unei noi retele. Ele includ, pe langa lucrarile de instalatii pentru care este necesara autorizatia de construire, proiectarea, atat a infrastructurii fizice (tubulatura, camere de tragere) cat si a retelei propriu-zise de comunicatii electronice (cabluri, echipamente), evaluarea si achizitionarea elementelor de infrastructura si de retea necesare, transportul si instalarea lor in teren, efectuarea de teste si masuratori si in final punerea in functiune a noului segment de retea subterana, anterior dezafectarii retelei aeriene, cu scopul pastrarii continuitatii furnizarii serviciului.

„Masurile de desfiintare a retelelor aeriene, cu intreruperea furnizarii serviciilor de comunicatii catre utilizatorii finali, nu pot constitui, in opinia noastra, o abordare sustenabila, inclusiv in raport cu interesele majore ale comunitatilor locale. Trebuie sa ne amintim ca accesul facil la comunicatiile electronice constituie baza tuturor sectoarelor unei economii moderne si inovatoare, contribuind esential la cresterea calitatii serviciilor publice, cu precadere in educatie, sanatate sau administratie locala. Noi, la ANCOM, ne-am exprimat in mai multe randuri disponibilitatea de a media un dialog intre autoritatile locale si operatori, pentru a gasi solutiile potrivite pentru ambele parti, astfel incat impactul trecerii retelelor de comunicatii in subteran sa fie minim asupra utilizatorilor”, a adaugat presedintele ANCOM.

Este deosebit de important ca intre aplicarea normelor de urbanism si promovarea concurentei sa existe un anumit echilibru, care sa sustina dezvoltarea de noi infrastructuri fizice pentru retele si servicii de comunicatii electronice si sa asigure in acelasi timp respectarea regulilor de dezvoltare urbana.

ANCOM considera utila si absolut necesara colaborarea dintre autoritatile publice locale si furnizorii de retele de comunicatii electronice, in sensul dezvoltarii infrastructurilor subterane pe o arie cat mai extinsa pe raza municipiilor si oraselor, precum si a migrarii cat mai facile a retelelor aeriene in canalizatii subterane, in vederea imbunatatirii aspectului urban, a stimularii dezvoltarii socio-economice si a cresterii calitatii vietii cetatenilor.

Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a retelelor de comunicatii electronice prevede ca entitatile care exercita dreptul de administrare asupra imobilelor proprietate publica, inclusiv autoritatile administratiei publice centrale sau locale, au obligatia de a publica conditiile de acces pe aceste proprietati, inclusiv tarifele maxime care vor fi percepute furnizorilor de retele de comunicatii electronice pentru acest acces. Informatii detaliate despre prevederile Legii Infrastructurii, precum si despre decizia ANCOM privind tarifele maxime de acces pe proprietatea publica, avizele si aprobarile emise pentru retelele de infrastructura dezvoltate de unele autoritati locale, conditiile de acces pe proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si multe alte informatii specifice sunt disponibile pe site-ul ANCOM aici.