Uncategorized

În data de 30 iunie 2026 ANISP a participat la conferința COMINT Romania Forum 2026, în organizarea Digital Transformation Council, a revistei Comunicații Mobile şi a TelecomTV.

Tema centrală a conferinței a fost „Drone, Anti-Drone și Inteligența Comunicațiilor în Noua Economie a Securității”, un subiect extrem de fierbinte pe agenda publică și instituțională globală.

Forumul a reunit lideri din sectorul de apărare, telecomunicații, inteligență artificială și administrație publică (inclusiv entități precum ROMARM, ANCOM, ROMATSA, ICI București și Universitatea Politehnica din București). Principalele idei dezbătute s-au concentrat pe convergența dintre tehnologiile autonome, managementul spectrului radio și securitatea cibernetică în contextul noilor realități geopolitice. S-a discutat intens despre dezvoltarea și integrarea sistemelor de drone (UAV) și a soluțiilor de contracarare a acestora (anti-drone), dar și despre reziliența infrastructurilor critice. O altă temă majoră a fost utilizarea inteligenței artificiale în analiza și gestionarea informațiilor din comunicații (COMINT – Communications Intelligence). Dincolo de aspectele tehnice și de securitate națională, o concluzie esențială a conferinței a fost legată de suveranitatea tehnologică a țării: România se află într-un punct de cotitură istoric și trebuie să decidă dacă va deveni un dezvoltator activ al acestor tehnologii strategice sau va rămâne doar un simplu consumator de soluții externe.

Detalii în site-ul conferinței.

Până luni 15 iunie 2026 inclusiv entitățile interesate pot trimite feedback relativ la propunerea de regulament european ”DNA” (Digital Networks Act) prin formularul dedicat:

https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/14709-Digital-Networks-Act_en

Scopul declarat al noului regulament este îmbunătățirea accesului la conectivitate securizată, rapidă, stabilă – pentru tranziția către o infrastructură bazată pe cloud și inteligență artificială. Noul act înlocuiește vechiul Cod European al Comunicațiilor Electronice (EECC) și transformă directivele anterioare într-un Regulament unic, direct aplicabil în toate cele 27 de state membre, eliminând barierele birocratice și unificând reglementările naționale divergente.

Pilonii principali ai Actului privind Rețelele Digitale (DNA):
– Pașaportul Unic de Piață: Operatorii de telecomunicații vor putea funcționa la nivel pan-european în baza unei notificări unice transmise unei singure autorități centrale, reducând drastic cele peste 1.000 de condiții locale existente în prezent.
– Tranziția obligatorie la fibra optică: Se stabilește un calendar strict pentru oprirea definitivă a rețelelor vechi de cupru și trecerea la tehnologia Fibre-to-the-Home (FTTH). Procesul va deveni obligatoriu la nivelul UE după 31 decembrie 2035.
– Modernizarea spectrului radio și a sateliților: Pentru a stimula rețelele 5G și de generație viitoare, se introduc licențe de spectru pe durată nelimitată și un sistem centralizat de autorizare la nivelul UE pentru operatorii de satelit. De asemenea, se impune principiul partajării spectrului radio ca normă implicită.
– Reziliență și Securitate Cuantică: În fața amenințărilor geopolitice actuale, DNA instituie un Plan de pregătire al Uniunii pentru infrastructurile critice (inclusiv cablurile submarine) și impune tranziția pe termen lung la criptografia post-cuantică.
– Noua Autoritate de Guvernanță: Actualul Oficiu BEREC își extinde competențele și se transformă în Oficiul pentru Rețele Digitale (ODN), urmând să ofere sprijin administrativ și tehnic centralizat pentru piața unică.

Cu subtitlul ”Cine accelerează Transformarea Digitală a României în următoarele 1000 de zile?”, DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu Revista COMUNICAŢII MOBILE şi TELECOMTV organizează pe 25 mai 2026, 11.00 – 15.00, la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR Business Center) – Bd. O. Goga, nr. 2, Aula Aurel Ghibuțiu – Bucureşti, conferinţa anuală dedicată ZILEI MONDIALE a TELECOMUNICAŢIILOR şi a SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE (17 mai) powered by ITU – The International Telecommunication Union.

CINE ACCELEREAZĂ TRANSFORMAREA DIGITALĂ A ROMÂNIEI ÎN URMĂTOARELE 1000 DE ZILE?
Guvernul României, Autoritatea pentru Digitalizarea României, ANCOM și liderii industriei, alături de asociațiile de profil și mediul academic – între execuție și coordonare, în tranziția de la conectivitate la inteligență.

România a reușit ceea ce multe state încă urmăresc: conectivitate extinsă, infrastructură performantă, acces digital larg. Dar următoarea etapă este mai complexă: nu mai este vorba despre acces la rețele, ci despre acces la inteligență.

ANISP va participa cu o scurtă prezentare axată pe importanța interconectării optime a rețelelor care definesc Internetul în România. Detalii in pagina evenimentului!

E-Commerce, Digital Marketing, Expo, Networking și Party la superlativ promit organizatorii evenimentului GPeC Summit 2026. Evenimentul, la care va participa și ANISP, va avea loc în 26 mai 2026 la Teatrul Național București.

Evenimentul cuprinde Conferința GPeC – despre tot ce e actual în E-Commerce și Marketing Online, alături de speakeri internaționali de top și 800+ participanți C-Level, precum și expoziția aferentă – GPeC Expo, organizată în paralel cu Conferința. GPeC Expo este locul în care furnizorii de servicii e-commerce își pot prezenta soluțiile în fața magazinelor online și pot obține lead-uri de la acestea.

Mai multe detalii în site-ul evenimentului!

„Dintr-o stradă îngustă și sufocată de mașini, cu o bandă pe sens și trotuare sparte, degradate, Bd. Dimitrie Pompeiu va deveni o șosea modernă, cu două benzi de circulație pe sens, spațiu verde, piste de biciclete, linie dublă de tramvai și trotuare mult mai generoase. Linia de tramvai va fi prelungită până pe Bd. Barbu Văcărescu, iar șinele vor fi conectate cu cele ale liniei 5. Peste această extindere, vom construi o pasarelă pietonală”, a anunțat Primăria Capitalei, pe pagina de Facebook. 

Modernizarea acestui bulevard, creșterea capacității arterelor auto și îmbunătățirea transportului în comun sunt deziderate care trebuie sprijinite de întreaga comunitate, de locuitori, autorități locale precum și de mediul de afaceri.

ANISP a atras totuși atenția asupra necesității unei foarte bune coordonări între entitățile implicate în proiect (Primăria Municipiului București, compania de infrastructură de comunicații electronice NetCity, diverși contractori) – întrucât în zonă se află multe centre importante (noduri de rețea, centre de date, echipamente de interconectare, rețele și cabluri de comunicații electronice), iar o eventuală intervenție neatentă asupra acestei infrastructuri poate avea consecințe semnificative pentru comunicațiile electronice asigurate de operatorii din București și chiar de la nivel național.

Comisia Europeană a decis să ridice ”îndoielile serioase” cu privire la planul României (prin ANCOM) de a reintroduce reglementarea pe piața accesului local angro la puncte fixe, având în vedere informațiile colectate în cadrul investigației aprofundate.

În ianuarie 2025 ANCOM, a propus reintroducerea reglementării pe această piață pentru a preveni creșterile de prețuri și a proteja alegerea consumatorilor, identificând DIGI România S.A. ca având o putere semnificativă pe piață. Inițial, Comisia a pus sub semnul întrebării proiectul de măsuri al ANCOM, argumentând că barierele la intrare nu erau suficient de mari pentru a justifica reglementarea pieței de gros și a avertizat cu privire la potențialele riscuri privind investițiile.

Cu toate acestea, după o nouă fază de investigații, care a inclus contribuții din partea Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC / BEREC) și ANCOM, Comisia și-a reevaluat poziția. Printre principalele constatări ale Comisiei se numără:

Provocările pieței rurale: Densitatea scăzută a populației, puterea de cumpărare limitată și avantajul de prim venit al DIGI limitează stimulentele concurenților pentru construirea de rețele paralele.

Eficiență limitată a accesului la infrastructura fizică: Deși există conducte și stâlpi, acestea nu permit extinderea rapidă a rețelei în zonele rurale, iar stimulentele economice pentru investiții rămân slabe.

Nu există dovezi ale prejudiciului adus investițiilor: Este puțin probabil ca regulamentul propus să descurajeze investițiile viitoare ale DIGI, iar investițiile generale din sector rămân solide.

Comisia consideră că măsurile corective propuse de ANCOM – care vizează doar zonele neconcurențiale – sunt proporționale și justificate. ANCOM poate continua cu măsurile sale de reglementare. Articolul original – aici.

În perioada 23-26 martie, o delegație ANISP / RoNIX a participat la evenimentul Peering Days 2026 organizat la Bologna de trei Internet eXchange-uri importante din Europa centrală (BIX – Budapest Internet eXchange; NIX – Neutral Internet eXchange Cehia; VIX – Vienna Internet eXchange).

Manifestarea – ca și alte evenimente de tip ”peering forum” – constituie un excelent prilej de a urmări pulsul industriei (în special în privința tendințelor interconectărilor IP în Internet eXchage-uri) precum și de a identifica noi parteneri de schimb trafic Internet și de livrare de conținut (content delivery) pentru rețelele conectate în RoNIX – rețeaua Internet eXchange operată de ANISP.

Prezentările susținute cu ocazia evenimentului sunt accesibile la https://peeringdays.eu/programme/

Ieri 17.03 2026 ANISP a participat la workshop-ul local (România) aferent proiectului european ”Endurance – Strategies and Services for Enhanced Disruption Resilience and Cooperation in Europe”, finanțat prin Programul Horizon Europe, centrat pe identificarea soluțiilor potrivite pentru consolidarea rezilienței ecosistemelor de servicii esențiale și a infrastructurilor critice de suport – abordarea strategică orientată spre creșterea nivelului de conștientizare și dezvoltare a competențelor de reziliență. Proiectul are o durată de 3 ani și include 23 parteneri din Europa (centre de cercetare și dezvoltare, autorități și operatori de infrastructură critică din România, Slovenia, Italia și Grecia).

Evenimentul a avut format hibrid (online & fizic – la sediul DNSC din strada Italiană 22, București) și s-a bucurat de o largă audiență. Evenimentul a urmărit analiza cadrului național de reziliență, creșterea nivelului de interoperabilitate, dezvoltarea programelor de training și stimularea inovației accelerate în domeniul infrastructurilor critice.

În cadrul workshop-ului a fost prezentată și soluția bazată pe conceptul „Digital Twin”, ca instrument pentru evaluarea și monitorizarea infrastructurilor critice, alături de perspective sectoriale susținute de reprezentanți ai DNSC, DGPI și Ministerului Sănătății. De asemenea, workshop-ul a propus discuții aplicate, bazată pe exemple concrete din experiența națională a operatorilor din sectoarele critice (de exemplu: telecomunicații, energie, alimentare cu apă), având ca obiective identificarea nevoilor imediate de îmbunătățire a proceselor de reziliență operațională și explorarea soluțiilor pentru consolidarea rezilienței infrastructurilor critice într-un peisaj de amenințări în continuă evoluție.

Mai multe detalii pe site-ul proiectului: https://endurance-horizon.eu/

Marți 28 Octombrie s-a desfășurat ediția 2025 a Romanian Internet Technologies Event. După obișnuitele cuvinte introductive din partea organizatorilor au urmat sesiuni foarte interesante cu participarea specialiștilor din industrie.

O notă deosebită a fost dată de participarea d-lui George Sadowski, unul dintre pionierii Internetului, care a punctat repere istorice precum și direcțiile de dezvoltare – tehnologiile disruptive ale viitorului.

Au urmat prezentări si paneluri aliniate scopului RITE – facilitarea interacțiunii între furnizorii de servicii de Internet, creatorii de conținut și utilizatori. Evenimentul menține deschis dialogul între producători și consumatori cu privire la subiectele fundamentale ale zilei, precum tehnologiile și arhitectura Internetului, evoluția conținutului accesibil de la date simple, nestructurate, până la servicii multimedia accesibile în cloud, în condițiile în care aplicațiile ultimilor ani (AI, Cloud Computing, IoT și Quantum Computing) influențează nu numai serviciile dar și infrastructura și arhitectura Internetului.

Un interview acordat Radio România Cultural pe tema RITE 2025 poate fi ascultat aici:

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/stiinta/evolutii-ale-internetului-determinate-de-descentralizare-securitate-si-continutul-traficului-la-rite-2025-id50848.html

Mai multe detalii în pagina evenimentului.

După ce au fost lansate în consultare publică în 30 aprilie 2025, au fost publicate în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare ieri, 20 august 2025:

1. ordin DNSC pentru aprobarea cerințelor privind procesul de notificare în vederea înregistrării și metoda de transmitere a informațiilor ( https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301473 )
2. ordin DNSC pentru aprobarea criteriilor și pragurilor de determinare a gradului de perturbare a unui serviciu și metodologia de evaluare a nivelului de risc al entităților ( https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301475 )

Mai multe detalii despre legislația aferentă NIS-2 aici: https://www.dnsc.ro/pagini/legislatie-nis2

În urma intrării în vigoare a ordinelor de mai sus, entitățile cărora li se aplică NIS2 au obligația de a se notifica la DNSC în termen 30 zile. DNSC va confirma că a primit notificarea în termen de 5 zile.

DNSC va analiza ulterior notificările primite (acest proces va dura probabil câteva luni, întrucât vor exista multe notificări trimise quasi-concomitent în acest interval inițial de 30 zile). Acolo unde va fi necesar, DNSC va solicita entităților și detalii suplimentare.

Alți pași:

• Pentru fiecare entitate care s-a notificat, DNSC emite decizia corespunzătoare de calificare (sau nu) ca entitate esențiala / importantă;
• Ulterior, pentru entitățile importante/esențiale decurg obligațiile aferente;
• Entitățile astfel desemnate își fac evaluarea nivelului de risc, conform ordinului nr. 2/2025. Fiecare entitatea va autoevalua nivelul de maturitate (cerințe aplicabile în raport cu situația din realitate – ”gap analysis” – și va întocmi un plan de măsuri pentru alinierea la cerințele de securitate;
• Ulterior implementării planului sus-menționat survine obligația de realizare a unui audit extern. Lista auditorilor certificați se regăsește în website DNSC (https://www.dnsc.ro/pagini/auditori-de-securitate-cibernetica ).