„Dintr-o stradă îngustă și sufocată de mașini, cu o bandă pe sens și trotuare sparte, degradate, Bd. Dimitrie Pompeiu va deveni o șosea modernă, cu două benzi de circulație pe sens, spațiu verde, piste de biciclete, linie dublă de tramvai și trotuare mult mai generoase. Linia de tramvai va fi prelungită până pe Bd. Barbu Văcărescu, iar șinele vor fi conectate cu cele ale liniei 5. Peste această extindere, vom construi o pasarelă pietonală”, a anunțat Primăria Capitalei, pe pagina de Facebook. 

Modernizarea acestui bulevard, creșterea capacității arterelor auto și îmbunătățirea transportului în comun sunt deziderate care trebuie sprijinite de întreaga comunitate, de locuitori, autorități locale precum și de mediul de afaceri.

ANISP a atras totuși atenția asupra necesității unei foarte bune coordonări între entitățile implicate în proiect (Primăria Municipiului București, compania de infrastructură de comunicații electronice NetCity, diverși contractori) – întrucât în zonă se află multe centre importante (noduri de rețea, centre de date, echipamente de interconectare, rețele și cabluri de comunicații electronice), iar o eventuală intervenție neatentă asupra acestei infrastructuri poate avea consecințe semnificative pentru comunicațiile electronice asigurate de operatorii din București și chiar de la nivel național.

Comisia Europeană a decis să ridice ”îndoielile serioase” cu privire la planul României (prin ANCOM) de a reintroduce reglementarea pe piața accesului local angro la puncte fixe, având în vedere informațiile colectate în cadrul investigației aprofundate.

În ianuarie 2025 ANCOM, a propus reintroducerea reglementării pe această piață pentru a preveni creșterile de prețuri și a proteja alegerea consumatorilor, identificând DIGI România S.A. ca având o putere semnificativă pe piață. Inițial, Comisia a pus sub semnul întrebării proiectul de măsuri al ANCOM, argumentând că barierele la intrare nu erau suficient de mari pentru a justifica reglementarea pieței de gros și a avertizat cu privire la potențialele riscuri privind investițiile.

Cu toate acestea, după o nouă fază de investigații, care a inclus contribuții din partea Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC / BEREC) și ANCOM, Comisia și-a reevaluat poziția. Printre principalele constatări ale Comisiei se numără:

Provocările pieței rurale: Densitatea scăzută a populației, puterea de cumpărare limitată și avantajul de prim venit al DIGI limitează stimulentele concurenților pentru construirea de rețele paralele.

Eficiență limitată a accesului la infrastructura fizică: Deși există conducte și stâlpi, acestea nu permit extinderea rapidă a rețelei în zonele rurale, iar stimulentele economice pentru investiții rămân slabe.

Nu există dovezi ale prejudiciului adus investițiilor: Este puțin probabil ca regulamentul propus să descurajeze investițiile viitoare ale DIGI, iar investițiile generale din sector rămân solide.

Comisia consideră că măsurile corective propuse de ANCOM – care vizează doar zonele neconcurențiale – sunt proporționale și justificate. ANCOM poate continua cu măsurile sale de reglementare. Articolul original – aici.

În perioada 23-26 martie, o delegație ANISP / RoNIX a participat la evenimentul Peering Days 2026 organizat la Bologna de trei Internet eXchange-uri importante din Europa centrală (BIX – Budapest Internet eXchange; NIX – Neutral Internet eXchange Cehia; VIX – Vienna Internet eXchange).

Manifestarea – ca și alte evenimente de tip ”peering forum” – constituie un excelent prilej de a urmări pulsul industriei (în special în privința tendințelor interconectărilor IP în Internet eXchage-uri) precum și de a identifica noi parteneri de schimb trafic Internet și de livrare de conținut (content delivery) pentru rețelele conectate în RoNIX – rețeaua Internet eXchange operată de ANISP.

Prezentările susținute cu ocazia evenimentului sunt accesibile la https://peeringdays.eu/programme/

Ieri 17.03 2026 ANISP a participat la workshop-ul local (România) aferent proiectului european ”Endurance – Strategies and Services for Enhanced Disruption Resilience and Cooperation in Europe”, finanțat prin Programul Horizon Europe, centrat pe identificarea soluțiilor potrivite pentru consolidarea rezilienței ecosistemelor de servicii esențiale și a infrastructurilor critice de suport – abordarea strategică orientată spre creșterea nivelului de conștientizare și dezvoltare a competențelor de reziliență. Proiectul are o durată de 3 ani și include 23 parteneri din Europa (centre de cercetare și dezvoltare, autorități și operatori de infrastructură critică din România, Slovenia, Italia și Grecia).

Evenimentul a avut format hibrid (online & fizic – la sediul DNSC din strada Italiană 22, București) și s-a bucurat de o largă audiență. Evenimentul a urmărit analiza cadrului național de reziliență, creșterea nivelului de interoperabilitate, dezvoltarea programelor de training și stimularea inovației accelerate în domeniul infrastructurilor critice.

În cadrul workshop-ului a fost prezentată și soluția bazată pe conceptul „Digital Twin”, ca instrument pentru evaluarea și monitorizarea infrastructurilor critice, alături de perspective sectoriale susținute de reprezentanți ai DNSC, DGPI și Ministerului Sănătății. De asemenea, workshop-ul a propus discuții aplicate, bazată pe exemple concrete din experiența națională a operatorilor din sectoarele critice (de exemplu: telecomunicații, energie, alimentare cu apă), având ca obiective identificarea nevoilor imediate de îmbunătățire a proceselor de reziliență operațională și explorarea soluțiilor pentru consolidarea rezilienței infrastructurilor critice într-un peisaj de amenințări în continuă evoluție.

Mai multe detalii pe site-ul proiectului: https://endurance-horizon.eu/

Marți 28 Octombrie s-a desfășurat ediția 2025 a Romanian Internet Technologies Event. După obișnuitele cuvinte introductive din partea organizatorilor au urmat sesiuni foarte interesante cu participarea specialiștilor din industrie.

O notă deosebită a fost dată de participarea d-lui George Sadowski, unul dintre pionierii Internetului, care a punctat repere istorice precum și direcțiile de dezvoltare – tehnologiile disruptive ale viitorului.

Au urmat prezentări si paneluri aliniate scopului RITE – facilitarea interacțiunii între furnizorii de servicii de Internet, creatorii de conținut și utilizatori. Evenimentul menține deschis dialogul între producători și consumatori cu privire la subiectele fundamentale ale zilei, precum tehnologiile și arhitectura Internetului, evoluția conținutului accesibil de la date simple, nestructurate, până la servicii multimedia accesibile în cloud, în condițiile în care aplicațiile ultimilor ani (AI, Cloud Computing, IoT și Quantum Computing) influențează nu numai serviciile dar și infrastructura și arhitectura Internetului.

Un interview acordat Radio România Cultural pe tema RITE 2025 poate fi ascultat aici:

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/stiinta/evolutii-ale-internetului-determinate-de-descentralizare-securitate-si-continutul-traficului-la-rite-2025-id50848.html

Mai multe detalii în pagina evenimentului.

După ce au fost lansate în consultare publică în 30 aprilie 2025, au fost publicate în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare ieri, 20 august 2025:

1. ordin DNSC pentru aprobarea cerințelor privind procesul de notificare în vederea înregistrării și metoda de transmitere a informațiilor ( https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301473 )
2. ordin DNSC pentru aprobarea criteriilor și pragurilor de determinare a gradului de perturbare a unui serviciu și metodologia de evaluare a nivelului de risc al entităților ( https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301475 )

Mai multe detalii despre legislația aferentă NIS-2 aici: https://www.dnsc.ro/pagini/legislatie-nis2

În urma intrării în vigoare a ordinelor de mai sus, entitățile cărora li se aplică NIS2 au obligația de a se notifica la DNSC în termen 30 zile. DNSC va confirma că a primit notificarea în termen de 5 zile.

DNSC va analiza ulterior notificările primite (acest proces va dura probabil câteva luni, întrucât vor exista multe notificări trimise quasi-concomitent în acest interval inițial de 30 zile). Acolo unde va fi necesar, DNSC va solicita entităților și detalii suplimentare.

Alți pași:

• Pentru fiecare entitate care s-a notificat, DNSC emite decizia corespunzătoare de calificare (sau nu) ca entitate esențiala / importantă;
• Ulterior, pentru entitățile importante/esențiale decurg obligațiile aferente;
• Entitățile astfel desemnate își fac evaluarea nivelului de risc, conform ordinului nr. 2/2025. Fiecare entitatea va autoevalua nivelul de maturitate (cerințe aplicabile în raport cu situația din realitate – ”gap analysis” – și va întocmi un plan de măsuri pentru alinierea la cerințele de securitate;
• Ulterior implementării planului sus-menționat survine obligația de realizare a unui audit extern. Lista auditorilor certificați se regăsește în website DNSC (https://www.dnsc.ro/pagini/auditori-de-securitate-cibernetica ).

Pe 29 mai 2025 a avut loc evenimentul „May Romanian Telecom market trend be reversed?”, în organizarea Asociației pentru Dezvoltarea Internetului (ISOC Romania Chapter), asociației INTERLAN și ANISP (Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România).

Inițiativa evenimentului a apărut în urma studiului Pulse publicat în situl web al Internet Society, studiu care concluzionează că piața românească este caracterizată de un nivel slab de concurență, precum și de o reziliență medie a Internetului în sine. Studiul menționat poate fi accesat aici:
https://pulse.internetsociety.org/en/reports/ro/
Același trend este confirmat și de studiile de piață publicate de autoritatea de reglementare (ANCOM), de exemplu studiul de aici:
https://sscpds.ancom.ro/ro/communications/rapoarte-statistice

În cadrul unor evenimente internaționale anterioare, organizate sau co-organizate de ISOC Romania Chapter, cum ar fi RONOG 2023 și RONOG 2024, precum și RITE 2023 și RITE 2024, acest subiect a fost deja menționat în cadrul meselor rotunde ale evenimentelor sau parțial în sesiunile de întrebări și răspunsuri. Dar aceasta a fost pentru prima dată când un eveniment complet a fost dedicat acestui subiect, pe baza rezultatelor statisticilor ISOC Pulse pentru România.
De asemenea, independența și prestigiul Internet Society, ca organizație globală și neutră non-profit, care lucrează pentru a menține internetul deschis, sigur și accesibil tuturor, au fost foarte importante pentru a aduce acest eveniment în atenția atât a presei, cât și a autorităților.

La evenimentul organizat la JW Marriott Grand Hotel din București au participat și alte asociații din industria IT&C, principalii furnizori de servicii de comunicații electronice, jurnaliști în special din sferele IT și economică – precum și reprezentanți ai autorităților cu atribuțiuni în domeniul concurenței și comunicațiilor electronice. Un fapt neobișnuit – reprezentanții ANCOM, instituția cu cel mai important rol în reglementarea pieței autohtone de servicii de comunicații electronice – nu au avut un punct de vedere privind problematica dezbătută, deși furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice atrag atenția asupra concentrării pieței (și asupra efectelor nedorite care derivă din această concentrare) de mulți ani.
Astfel, furnizorul care deține o cotă de aproximativ 75% din traficul de Internet de bandă largă la punct fix manifestă comportamente care contravin ideilor despre un Internet deschis, sigur și de încredere. Un astfel de comportament este refuzul de a face peering în termeni reciproc avantajoși pe piața locală, deși peering-ul este un instrument de maximă importanță pentru toți operatorii și respectiv pentru calitatea serviciilor furnizate clienților finali. Acest comportament arată că operatorul dominant se comportă independent față pe piață, lucru care – combinat cu cota de piață deținută – constituie și un puternic semnal în direcția unei concluzii de abuz de poziție dominantă. Iar independența față de piață este evidentă – toți ceilalți furnizori de servicii Internet alegând să facă peering prin multiple căi (interconectări directe și/sau participări la unul sau chiar două puncte de Internet eXchange).

Mai mult, refuzul de a încheia acorduri de interconectare Internet pe baze echivalente, reciproc avantajoase poate indica intenția de a utiliza mărimea propriei rețele și utilizatorii captivi în rețea drept barieră la intrarea pe piață a altor jucători. Într-adevăr, din statisticile autorității de reglementare, numărul furnizorilor de Internet a cunoscut o scădere abruptă. Iar dacă o parte din această scădere este un fenomen firesc într-o economie de piață liberă (consolidări, fuziuni, achiziții), faptul că nu apar noi jucători este simptomatic pentru existența unor bariere reale la intrarea pe piață. Acesta – de altfel – este cel de al treilea criteriu, pe lângă prezența comportamentelor independente și pe lângă o cotă de piață de peste 40% – care indică un posibil dezechilibru în piață.

Dar – dincolo de situația pe piața concurențială – prin lipsa peeringului între operatorul dominant și ceilalți furnizori, cu certitudine se aduce atingere caracterului de Internet deschis (open), utilizatorii trezindu-se în interiorul (sau exteriorul – după caz) a unei ”walled garden”, așa cum se întâmpla in anii 2000 în rețelele de telefonie mobilă, înainte ca autoritățile de reglementare la nivel european să impună schimbarea traficului la tarife reglementate, bazate pe costuri.

De asemenea, este afectat caracterul de ”Internet sigur” – Internetul fiind prin excelență o rețea de rețele, nu un șir de insule îngrădite, slab interconectate. Prin forțarea schimbului de trafic departe în afara țării, conexiunile IP nu pierd doar foarte mult la capitolul latență, ci se și expun multor riscuri suplimentare, prin creșterea suprafeței de atac (atacuri de tip man-in-the-middle, DDOS, eavesdropping, compromiterea securității echipamentelor de pe traseu etc).

O intervenție excelentă a avut reprezentantul Consiliului Concurenței, care a detaliat condițiile legale în care pot fi depuse plângeri, astfel încât Consiliul să fie în măsură să deschidă o investigație de specialitate. Reprezentanții mediului asociativ din industrie precum și din societatea civilă au reținut principalele tipuri de plângeri care pot fi depuse, precum și avantajele / dezavantajele care recurg din fiecare abordare. Important este și faptul că inclusiv o asociație, un ONG poate depune plângeri la Consiliul Concurenței, nu doar o parte direct vătămată.

De asemenea, au fost acoperite situațiile în care piața de distribuție a programelor audio-vizuale (în special TV, inclusiv TV online, OTT etc) este puternic afectată de politicile de prețuri ale jucătorilor mari, politici de wholesale nejustificare prin prisma legală, a compensației unui serviciu de vânzări și marketing.

În cadrul evenimentului, dl. Robbie Mitchell din partea Internet Society a detaliat sursele de date și concluziile studiului amintit. Ulterior, participanții au discutat impactul asupra concurenței, calității serviciilor precum și asupra rezilienței internetului, subliniind cauzele aspectelor negative și schițând pașii necesari pentru revenirea la un mediu concurențial sănătos – în principal: intervenția arbitrului pieței de comunicații electronice din România (ANCOM) mai ales pentru asigurarea accesului la bucla locală și asigurarea interconectării rețelelor la nivel local; revizuirea legislației audiovizualului pentru a asigura o concurență corectă și în ceea de privește pachetele de servicii TV sau triple-play.

Despre organizatori:

Asociația pentru Dezvoltarea Internetului (ISOC Romania Chapter) a fost creată în 2021 cu scopul declarat de a deveni parte din Internet Society, organizație internațională neguvernamentală cu peste 50.000 de membri persoane fizice și juridice, numărând peste 90 de sucursale în lume, care lucrează pentru a se asigura că toți oamenii din lume beneficiază în mod egal de Internet și sprijină în mod deschis dezvoltarea și utilizarea internetului. ISOC Romania Chapter promovează dezvoltarea unui Internet deschis, sigur, accesibil și fiabil pentru toți cetățenii din România. Organizația urmărește să sprijine inovația digitală, educația în domeniul Internetului, protejarea drepturilor utilizatorilor online și reducerea decalajelor digitale în comunitățile defavorizate. De asemenea, își propune să contribuie activ la formularea politicilor publice care vizează un Internet liber și responsabil.

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) este o organizatie neguvernamentală, apolitică, non-profit, constituită în anul 2001 din inițiativa a 12 dintre cei mai importanți furnizori de servicii internet. ANISP se implică împreună cu autoritățile competente ale statului în elaborarea politicilor necesare pentru dezvoltarea Internetului și operează primul Internet eXchange din România – RoNIX.

Asociația Interlan este o organizație profesională, non-guvernamentală și non-profit constituită în anul 2005 la inițiativa unor furnizori de servicii de acces la internet. În prezent, Asociația numără peste 50 de membri, având scopul de a sprijini și de a promova interesele furnizorilor de servicii de comunicații electronice din România. Asociația Interlan deține și operează cea mai mare platformă națională de schimb de trafic de date și internet din România, InterLAN-IX.

Evenimentul a fost acoperit și în presa locală, mass media și pe rețelele de socializare:
https://mediaexpres.ro/articole.aspx?id=21543
https://www.internetmobile.ro/se-poate-inversa-tendinta-pietei-de-telecomunicatii-din-romania/
https://ro.linkedin.com/posts/virgiltruica_telecom-romania-internetsociety-activity-7330163363928264705-tiMy
https://ro.linkedin.com/posts/cornel-barbut-485b9210_telecom-iot-activity-7334165531375091714-zXD_
https://x.com/romania/status/1923350766166618346
https://www.internetsociety.ro/?p=1316
https://www.internetsociety.org/blog/2025/07/community-snapshot-june/

Compania NAV Communications este prezentă pe piaţa românească IT din 1997. A debutat prin parteneriate cu companii locale de prestigiu, experienţa acumulată permiţându-i extinderea cotei de piaţă prin conceperea şi implementarea unor pachete de servicii adaptate segmentului mainstream.

Serviciile acoperite sunt cele de Data Center (colocare / găzduire / servere / VPS) – compania NAV având propriul centru de date în propria clădire din București, sector 2. În anul precedent aderării, compania a realizat o cifră de afaceri de aproxitativ 1.804.366 lei iar pentru anul în curs este așteptată o creștere de 10-14%.

Data center-ul şi infrastructura de comunicare au fost proiectate de către o echipă de ingineri specializaţi, pe baza standardelor industriei, fără a ignora însă nevoia de flexibilitate a utilizatorului modern. Procedeele operaţionale interne aduc îmbunătăţiri majore în experienţa de utilizare a serviciului, evitând adoptarea unor procese greoaie specifice mediului enterprise, dar fără a face compromisuri în ceea ce priveşte securitatea fizică şi IT.

Compania se mândrește cu faptul că soluţiile alese ingenios permit depăşirea standardelor de uptime, performanţă şi securitate, garantând totodată clienţilor o creştere mai rapidă a afacerilor, permiţându-le economii considerabile în bugetele operaţionale IT.

ANCOM reglementează accesul la rețeaua Digi în peste 6.200 de localități.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a identificat Digi Romania ca furnizor cu putere semnificativă în 6.288 de localități din România, ca urmare a analizei pieței serviciilor de acces local la puncte fixe, la nivel de localitate.

Pentru a asigura o concurență eficientă în aceste localități, ANCOM propune ca operatorului să îi fie impuse o serie de obligații. Detalii in pagina web a autorității:

https://www.ancom.ro/ancom-reglementeaza-accesul-la…

După perioada de consultare publică este de așteptat ca furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice alternativi să poate accesa (în localitățile desemnate) buclele locale ale Digi în condiții reglementate printr-o ofertă de referință aprobată de ANCOM.

Și în 2024 ANISP cu sprijinul Internet Society și al sponsorilor ediției organizează evenimentul RITE, în acest an tematica fiind axată pe transformările Internet-ului în epoca AI – arhitectură, servicii și securitate.

Pentru detalii și înscrieri vă invităm în site-ul evenimentului!