Imagini de la conferința RITE 2023:
Alte imagini – disponibile în pagina web a conferinței, precum și pe Social Media.
În 25 Octombrie 2023, ANISP organizează evenimentul Romanian Internet Technologies Event (RITE). Evenimentul este menit a facilita interacțiunea între furnizorii de servicii de internet, dezvoltatorii de conținut pentru internet și diferiți utilizatori de internet. RITE va deschide un dialog interactiv între producători și consumatori cu privire la subiecte fundamentale precum: Tehnologiile Internetului, evoluția conținutului de internet (de la date simple, nestructurate și accesibile până la media în cloud de astăzi, bazată pe tehnologia de containere, OpenAI, realitatea virtuală sau modelul actual de producție software DevOps folosit astăzi de majoritatea companiilor IT). Detalii și înscrieri în website-ul evenimentului: https://rite.org.ro
Piețele serviciilor de terminare a apelurilor de voce în rețelele publice de telefonie – la puncte fixe si mobile – nu mai sunt incluse, în prezent, în Anexa Recomandării Comisiei Europene (EU) 2020/2245, principalul considerent care a dus la eliminarea acestora din lista piețelor relevante susceptibile de reglementare ex ante fiind reglementarea unitară la nivel european a tarifelor maxime pentru furnizarea acestor servicii realizata prin Regulamentul Delegat (UE) 2021/654.
În această direcție se înscrie și proiectul de decizie al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații publicat în site-ul web al instituției și pentru care ANCOM așteaptă propunerile și observațiile industriei până la 23 octombrie 2023.
Tarifele aferente serviciilor de terminare la nivel european pot fi consultate aici.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii publică spre consultare proiectul deciziei privind aprobarea Tabelului național de atribuire a benzilor de frecvențe radio (TNABF).
Documentele consultării se pot accesa aici.
Autoritatea așteaptă observațiile și propunerile entităților interesate până la data de 15 septembrie 2023.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) supune consultării publice un proiect de decizie privind securitatea rețelelor publice de comunicații electronice și a serviciilor de comunicații electronice destinate publicului, prin stabilirea măsurilor tehnice și organizatorice care trebuie luate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului pentru a gestiona în mod corespunzător riscurile la adresa securității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, precum și a circumstanțelor, formatului și procedurilor aplicabile notificării ANCOM, de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului, a unui incident de securitate care are un impact semnificativ asupra rețelelor sau serviciilor de comunicații electronice.
Proiectul poate fi consultat aici iar Autoritatea așteaptă propunerile și observațiile publicului țintă până la data de 8 septembrie 2023.
Data de 28 ianuarie 2023 marchează celebrarea Zilei Europene a Protecției Datelor de către toate statele membre ale Consiliului Europei, când se împlinesc 42 de ani de la adoptarea Convenției 108 pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, de către Consiliul Europei, primul instrument juridic în domeniu.
Sărbătorirea anuală a acestei zile se subsumează obiectivului ridicării nivelului de conștientizare a publicului larg cu privire la regulile de utilizare a datelor cu caracter personal, sub egida evidențierii importanței dreptului la viață privată și la protecția datelor personale.
Pentru celebrarea Zilei Europene a Protecţiei Datelor, pe data de 27 ianuarie 2023, ANSPDCP organizează Conferința on-line intitulată „Efectivitatea aplicării GDPR într-o lume conectată”, în care se vor prezenta și dezbate aspecte relevante din cazuistică. La acest eveniment au fost invitate, în principal, autoritățile și instituțiile publice centrale reprezentative, cele mai importante asociații și uniuni profesionale, camere de comerț, companii și reprezentanți mass-media.
Marcarea Zilei Europene a Protecției Datelor se va realiza și cu sprijinul postului național de televiziune TVR și a Societății de Transport București, care vor difuza clipul informativ privind Regulamentul General privind Protecția Datelor (mesaj de interes public), realizat de ANSPDCP.
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a inițiat o colaborare cu Ministerul Educației și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în vederea identificării mijloacelor adecvate destinate creșterii nivelului de conştientizare cu privire la regulile de prelucrare a datelor personale și riscurile implicate.
Sursa: site-ul Autorității.
În prezent se defășoară consultări publice aferente următoarelor acte normative cu implicații în sfera serviciilor de comunicații electronice:
La Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României. Detalii aici:
https://research.gov.ro/ro/articol/1029/transparenta-decizionala
La Parlament – proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Detalii aici:
https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20329
În 23.10.2022 a intrat în vigoare reglementarea tehnică „Canalizații de telecomunicații (CTc). Fibră optică. Proiectare, execuție, utilizare, întreținere și verificare, indicativ RTC 5-2022”, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 935 și nr. 935 bis.
Normativele au fost elaborate sub egida Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și respectiv a Autorității Naționale pentru
Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în baza art. 29 alin. (3) din Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice.
Publicarea acestor norme, coroborate cu prevederile introduse la începutul anului prin ”Codul Comunicațiilor Electronice” (legea 198/2022) în legea 159/2016 privind obligativitatea construirii sau modernizării infrastructurii fizice pentru reţelele de comunicaţii electronice de mare viteză în cadrul lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier* (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale şi variante ocolitoare), constituie un important pas înainte în vederea atingerii obiectivelor care țin de digitalizarea României.
* a se vedea art. 26(1) din Legea 156/2016, introdus prin Legea 198/2022:
(1) În cadrul proiectelor de construire, modernizare, reabilitare a autostrăzilor, drumurilor expres drumurilor naţionale şi variantelor ocolitoare, persoana juridică care desfăşoară activităţi de interes public naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor concesionate, precum şi, după caz, persoana juridică de interes strategic naţional care asigură serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier, au obligaţia să asigure şi construirea sau, după caz, modernizarea infrastructurii fizice pentru reţelele de comunicaţii electronice de mare viteză, parte integrantă a acestor autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale şi variante ocolitoare, infrastructură fizică constând cel puţin în: tubulatură destinată instalării cablurilor pentru reţele de comunicaţii electronice de mare viteză şi cabluri de alimentare cu energie pentru echipamente de comunicaţii electronice, canale tehnice, camere şi/sau camerele de vizitare şi conexiune, cu respectarea normativelor tehnice aplicabile la momentul construirii sau, după caz, modernizării infrastructurii fizice. Finanţarea construirii ori modernizării infrastructurii fizice pentru reţelele de comunicaţii electronice de mare viteză se va face din bugetul persoanei juridice care desfăşoară activităţi de interes public naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor concesionate ori, după caz, din bugetul persoanei juridice de interes strategic naţional care asigură serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier.
(2) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) acordă acces la infrastructura fizică menţionată la acelaşi alineat, în condiţii obiective, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, tuturor furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice care solicită accesul în vederea construirii, instalării, întreţinerii, înlocuirii sau mutării unor elemente ale reţelelor publice de comunicaţii electronice de mare viteză.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), are calitatea de Beneficiar în cadrul unui proiect european cu titlul “Stabilirea cadrului de referință în domeniul dezvoltării rețelei de bandă largă în România”, cod SIPOCA 579, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020, proiect ce urmăreste obținerea unui act normativ pentru intervențiile publice pentru sprijinirea dezvoltării rețelelor de internet în bandă larga, în special în zonele afectate de esec de piață.
În acest sens, MCID invită reprezentanți din cadrul ANISP pentru a participa la o primă consultare pe tema dezvoltării rețelei de bandă largă în România în cadrul proiectului mai-sus amintit, conform obiectivului de a se crea un act normativ adaptat la cerințele pieței de telecomunicații din România.
Cu această ocazie, MCID dorește să se lanseze propuneri reale de îmbunătățire a activității legate de piața de telecomunicații de bandă largă, apelându-se la o consultare directă a celor prezenți, astfel încât să fie îndeplinită analiza si preluarea unei liste de aspecte importante.
Conferința va avea loc vineri, 26.08.2022, începând cu ora 10:00, la Hotel MINERVA din Strada Gheorghe Manu Nr. 2-4 , sector 1, București (Calea Victoriei).
AGENDA:
10.00 – 10.30 Sosirea și înregistrarea participanților
10.30 – 11.00 Deschiderea evenimentului
Prezentarea proiectului și a temelor dezbaterilor
Prezentarea participanților
11.00 – 11.45 Aspecte de reglementare:
– simplificarea administrativă, eliminarea barierelor administrative – propuneri și soluții;
– alte dificultăți în realizarea și furnizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice fixe și mobile.
11.45 – 12.30 Aspecte privind stimularea pieței:
– dezvoltarea rețelelor și serviciilor de comunicații mobile 5G;
– modernizarea infrastructurii;
– identificarea și acoperirea de noi piețe, în special în zone cu acces dificil, comunități mici sau defavorizate;
– creșterea gradului de sofisticare a piețelor, stimularea consumului de pachete de servicii;
– centralizare sau descentralizare în finanțarea domeniului comunicațiilor electronice.
12.30 – 13.30 Pauză de prânz
13.30 – 14.15 Aspecte referitoare la tehnologie:
– reutilizarea infrastructurii, portabilitatea serviciilor;
– diversitatea, interoperabilitatea tehnologică;
– managementul riscurilor, securitatea cibernetică;
– inovarea în domeniul comunicațiilor electronice.
14.15 – 15.00 Aspecte socio-economice:
– cresterea alfabetismului digital;
– facilitarea accesului la internet pentru categorii defavorizate, in zonele cu acoperire;
15.00 – 15.30 Alte teme de interes. Concluzii. Închiderea evenimentului.
În prezent, proiectul de lege care transpune în legislația națională Codul European al Comunicațiilor Electronice (Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018) se apropie de momentul votului final în Senatul României. Proiectul a fost deja votat în Camera Deputaților, în decembrie 2021. Detalii în site-ul Senatului:
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L532&an_cls=2021
Este un proiect de lege foarte important, care trebuie adoptat cât mai curând, dar industria și societatea civilă au constatat că – pe lângă prevederile care transpun directiva europeană – au fost împachetate și prevederi nocive sau cel puțin inoportune. Redăm mai jos conținutul adresei trimisă de ANISP către Senat în încercarea de a corecta aspectele nocive:
Doamnelor și Domnilor Senatori,
Subscrisa Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (prescurtat ANISP), cu sediul în Calea Floreasca nr. 169, corp X, parter, sector 1, București, tel/fax: 021-316.10.33, e-mail: office@anisp.ro, înregistrată în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 5 la poziția 3/2001/PJ, Partea IA, Secțiunea 1, Cod fiscal RO13679664, legal reprezentată de Cătălin Cuturela, Președinte,în calitate de asociație ce are ca scop principal reprezentarea membrilor săi – furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice, precum și apărarea intereselor lor economice, profesionale, tehnice și juridice,
vă solicităm respectuos să întreprindeți toate măsurile care vă stau la dispoziție în calitate de senatori în Parlamentul României,
pentru a elimina și/sau modifica următoarele prevederi din proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice , (transmitem observațiile noastre relativ la forma disponibilă astăzi, 11.02.2022, formă care a primit o serie de amendamente în comisiile de specialitate – față de forma adoptată de Camera Deputaților):
”28. După articolul 10 se introduc două noi articole, articolele 10^1 și 10^2, cu următorul cuprins:
…
La articolul 10^2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:
a. să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
–nemodificat (n.n.: nemodificat față de forma adoptată de Camera Deputaților. Observația ANISP: Transferarea oricăror costuri, arbitrar, fără limite – către furnizorii de servicii este un abuz. Serviciile abilitate prin lege să facă interceptări să achiziționeze din bugetele proprii echipamentele necesare interceptării. Sintagma ”inclusiv să suporte costurile aferente” trebuie eliminată.)
b. să acorde, la solicitarea organelor autorizate, în condițiile prezentei legi, conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii (Observația ANISP: Această prevedere intră în conflict cu prevederi ale Codului de Procedură Penală. Conform art. 138 CPP, alin. (1) literele (a) și (j), interceptările și obținerea datelor de trafic sunt ”metode speciale de supraveghere”. Iar conform art. 170 CPP:
(1) În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă.
(2) De asemenea, în condiţiile alin. (1), organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune ca: …
b) orice furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului să comunice anumite date referitoare la abonaţi, utilizatori şi la serviciile prestate, aflate în posesia sau sub controlul său, altele decât conţinutul comunicaţiilor şi decât cele prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. j). [contradicția!]
De asemenea, este în general imposibil din punct de vedere tehnic ca furnizorii să decripteze comunicațiile criptate care le tranzitează rețeaua. Sintagma ”conținutul decriptat” presupune că acel conținut a fost criptat de o entitate, iar furnizorul ar trebui să posede soluții de decriptare care ar putea să nu existe nici la îndemâna celor mai puternice agenții de informații din lume.
O astfel de prevedere are sens doar dacă furnizorul serviciului de comunicații este și cel care pune la dispoziție servicii de criptare, dar nici în această ipoteză nu există certitudinea posibilității tehnice.
De remarcat și faptul că ”furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” adesea nu au rețea, ci doar server(e) fizice sau virtuale, deci nu se poate pune problema ”comunicațiilor tranzitate în rețelele proprii”. );
c. să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
–nemodificat (n.n. nemodificat față de forma adoptată de Camera Deputaților. Observația ANISP: Aceste activități trebuie efectuate în limitele permise de Legea 506/2004, care impune ștergerea și/sau anonimizarea datelor de trafic. A se vedea și decizia 440/2014 a Curții Constituționale a României, prin care se abrogă legea 82/2012 tocmai pentru prevederi similare (generale și neproporționale – aflate în contradicție atât cu Constituția României cât și cu Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014, pronunţată în cauzele conexate C-293/12 – Digital Rights Ireland Ltd împotriva Minister for Communications, Marine and Natural Resources şi alţii – şi C-594/12 – Karntner Landesregierung şi alţii)).
d. se elimină.
(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător și furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice. (Observația ANISP: și această prevedere intră în conflict cu prevederi ale Codului de Procedură Penală – a se vedea nota de la aliniatul (1), litera b) de mai sus)
(3) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, au obligația ca, în termen de 60 de zile de la data începerii furnizării serviciilor, să transmită o informare în acest sens ANCOM care să conțină cel puțin următoarele:
a) datele de identificare ale furnizorului;
b) datele de contact ale furnizorului;
c) tipul de serviciu de găzduire electronică prestat.
(4) ANCOM publică pe propria pagină de internet tipurile de servicii de găzduire electronică pentru care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligațiile prevăzute de prezentul articol.
(5) Orice modificare a datelor transmise potrivit alin. (3) se comunică ANCOM în termen de 10 zile de la data apariției evenimentului.
(6) Prin decizia ANCOM se poate stabili ca informarea prevăzută la alin. (3) să se realizeze într-un anumit format.” (Observația ANISP: punctele 3, 4, 5, și 6 contravin art. 4 al Directivei 2000/31/EC a Parlamentului European și a Consiliului, asupra unor aspecte ale serviciilor societății informaționale: Articolul 4 – Principiul de excludere a autorizării prealabile – (1) Statele membre veghează ca accesul la activitatea de furnizor de servicii ale societății informaționale și desfășurarea acesteia să nu poată fi supuse unui regim de autorizare prealabilă sau oricărei alte cerințe cu efect echivalent. Prin urmare, punctele 3, 4, 5, 6 trebuie eliminate)În concluzie, considerăm că prevederi precum cele propuse la art. 10^2 de mai sus nu trebuie incluse în legea de transpunere a Codului European al Comunicațiilor Electronice. Aceste gen de prevederi trebuie expuse unei dezbateri publice reale, trebuie corelate cu legislația privind protecția datelor personale, cu prevederile Codului de Procedură Penală, cu prevederile din deciziile Curții Constituționale, cu alte acte normative aplicabile și numai ulterior introduse în Codul de Procedură Penală, ca o extindere a prevederilor existente (aplicabile deja furnizorilor de servicii și rețele de comunicații electronice) către furnizorii de servicii de de găzduire electronică cu resurse IP.
Cu deosebita considerație,Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România