În prezent se defășoară consultări publice aferente următoarelor acte normative cu implicații în sfera serviciilor de comunicații electronice:

La Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României. Detalii aici:

https://research.gov.ro/ro/articol/1029/transparenta-decizionala

La Parlament – proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Detalii aici:

https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20329

În 23.10.2022 a intrat în vigoare reglementarea tehnică „Canalizații de telecomunicații (CTc). Fibră optică. Proiectare, execuție, utilizare, întreținere și verificare, indicativ RTC 5-2022”, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 935 și nr. 935 bis.

Normativele au fost elaborate sub egida Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și respectiv a Autorității Naționale pentru
Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în baza art. 29 alin. (3) din Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice.

Publicarea acestor norme, coroborate cu prevederile introduse la începutul anului prin ”Codul Comunicațiilor Electronice” (legea 198/2022) în legea 159/2016 privind obligativitatea construirii sau modernizării infrastructurii fizice pentru reţelele de comunicaţii electronice de mare viteză în cadrul lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier* (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale şi variante ocolitoare), constituie un important pas înainte în vederea atingerii obiectivelor care țin de digitalizarea României.

* a se vedea art. 26⁽¹⁾ din Legea 156/2016, introdus prin Legea 198/2022:

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), are calitatea de Beneficiar în cadrul unui proiect european cu titlul “Stabilirea cadrului de referință în domeniul dezvoltării rețelei de bandă largă în România”, cod SIPOCA 579, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020, proiect ce urmăreste obținerea unui act normativ pentru intervențiile publice pentru sprijinirea dezvoltării rețelelor de internet în bandă larga, în special în zonele afectate de esec de piață.
În acest sens, MCID invită reprezentanți din cadrul ANISP pentru a participa la o primă consultare pe tema dezvoltării rețelei de bandă largă în România în cadrul proiectului mai-sus amintit, conform obiectivului de a se crea un act normativ adaptat la cerințele pieței de telecomunicații din România.
Cu această ocazie, MCID dorește să se lanseze propuneri reale de îmbunătățire a activității legate de piața de telecomunicații de bandă largă, apelându-se la o consultare directă a celor prezenți, astfel încât să fie îndeplinită analiza si preluarea unei liste de aspecte importante.

Conferința va avea loc vineri, 26.08.2022, începând cu ora 10:00, la Hotel MINERVA din Strada Gheorghe Manu Nr. 2-4 , sector 1, București (Calea Victoriei).

AGENDA:

10.00 – 10.30 Sosirea și înregistrarea participanților

10.30 – 11.00 Deschiderea evenimentului
Prezentarea proiectului și a temelor dezbaterilor
Prezentarea participanților
11.00 – 11.45 Aspecte de reglementare:
– simplificarea administrativă, eliminarea barierelor administrative – propuneri și soluții;
– alte dificultăți în realizarea și furnizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice fixe și mobile.
11.45 – 12.30 Aspecte privind stimularea pieței:
– dezvoltarea rețelelor și serviciilor de comunicații mobile 5G;
– modernizarea infrastructurii;
– identificarea și acoperirea de noi piețe, în special în zone cu acces dificil, comunități mici sau defavorizate;
– creșterea gradului de sofisticare a piețelor, stimularea consumului de pachete de servicii;
– centralizare sau descentralizare în finanțarea domeniului comunicațiilor electronice.
12.30 – 13.30 Pauză de prânz
13.30 – 14.15 Aspecte referitoare la tehnologie:
– reutilizarea infrastructurii, portabilitatea serviciilor;
– diversitatea, interoperabilitatea tehnologică;
– managementul riscurilor, securitatea cibernetică;
– inovarea în domeniul comunicațiilor electronice.
14.15 – 15.00 Aspecte socio-economice:
– cresterea alfabetismului digital;
– facilitarea accesului la internet pentru categorii defavorizate, in zonele cu acoperire;
15.00 – 15.30 Alte teme de interes. Concluzii. Închiderea evenimentului.

În prezent, proiectul de lege care transpune în legislația națională Codul European al Comunicațiilor Electronice (Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018) se apropie de momentul votului final în Senatul României. Proiectul a fost deja votat în Camera Deputaților, în decembrie 2021. Detalii în site-ul Senatului:

https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L532&an_cls=2021

Este un proiect de lege foarte important, care trebuie adoptat cât mai curând, dar industria și societatea civilă au constatat că – pe lângă prevederile care transpun directiva europeană – au fost împachetate și prevederi nocive sau cel puțin inoportune. Redăm mai jos conținutul adresei trimisă de ANISP către Senat în încercarea de a corecta aspectele nocive:

Doamnelor și Domnilor Senatori,

Subscrisa Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (prescurtat ANISP), cu sediul în Calea Floreasca nr. 169, corp X, parter, sector 1, București, tel/fax: 021-316.10.33, e-mail: office@anisp.ro, înregistrată în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 5 la poziția 3/2001/PJ, Partea IA, Secțiunea 1, Cod fiscal RO13679664, legal reprezentată de Cătălin Cuturela, Președinte,

în calitate de asociație ce are ca scop principal reprezentarea membrilor săi – furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice, precum și apărarea intereselor lor economice, profesionale, tehnice și juridice,

vă solicităm respectuos să întreprindeți toate măsurile care vă stau la dispoziție în calitate de senatori în Parlamentul României,

pentru a elimina și/sau modifica următoarele prevederi din proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice , (transmitem observațiile noastre relativ la forma disponibilă astăzi, 11.02.2022, formă care a primit o serie de amendamente în comisiile de specialitate – față de forma adoptată de Camera Deputaților):

”28. După articolul 10 se introduc două noi articole, articolele 10^¹ și 10^², cu următorul cuprins:
…
La articolul 10^², alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:
a. să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
–nemodificat (n.n.: nemodificat față de forma adoptată de Camera Deputaților. Observația ANISP: Transferarea oricăror costuri, arbitrar, fără limite – către furnizorii de servicii este un abuz. Serviciile abilitate prin lege să facă interceptări să achiziționeze din bugetele proprii echipamentele necesare interceptării. Sintagma ”inclusiv să suporte costurile aferente” trebuie eliminată.)
b. să acorde, la solicitarea organelor autorizate, în condițiile prezentei legi, conținutul decriptat al comunicațiilor tranzitate în rețele proprii (Observația ANISP: Această prevedere intră în conflict cu prevederi ale Codului de Procedură Penală. Conform art. 138 CPP, alin. (1) literele (a) și (j), interceptările și obținerea datelor de trafic sunt ”metode speciale de supraveghere”. Iar conform art. 170 CPP:
(1) În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă.
(2) De asemenea, în condiţiile alin. (1), organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune ca: …
b) orice furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului să comunice anumite date referitoare la abonaţi, utilizatori şi la serviciile prestate, aflate în posesia sau sub controlul său, altele decât conţinutul comunicaţiilor şi decât cele prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. j). [contradicția!]
De asemenea, este în general imposibil din punct de vedere tehnic ca furnizorii să decripteze comunicațiile criptate care le tranzitează rețeaua. Sintagma ”conținutul decriptat” presupune că acel conținut a fost criptat de o entitate, iar furnizorul ar trebui să posede soluții de decriptare care ar putea să nu existe nici la îndemâna celor mai puternice agenții de informații din lume.
O astfel de prevedere are sens doar dacă furnizorul serviciului de comunicații este și cel care pune la dispoziție servicii de criptare, dar nici în această ipoteză nu există certitudinea posibilității tehnice.
De remarcat și faptul că ”furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” adesea nu au rețea, ci doar server(e) fizice sau virtuale, deci nu se poate pune problema ”comunicațiilor tranzitate în rețelele proprii”. );
c. să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
–nemodificat (n.n. nemodificat față de forma adoptată de Camera Deputaților. Observația ANISP: Aceste activități trebuie efectuate în limitele permise de Legea 506/2004, care impune ștergerea și/sau anonimizarea datelor de trafic. A se vedea și decizia 440/2014 a Curții Constituționale a României, prin care se abrogă legea 82/2012 tocmai pentru prevederi similare (generale și neproporționale – aflate în contradicție atât cu Constituția României cât și cu Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014, pronunţată în cauzele conexate C-293/12 – Digital Rights Ireland Ltd împotriva Minister for Communications, Marine and Natural Resources şi alţii – şi C-594/12 – Karntner Landesregierung şi alţii)).
d. se elimină.
(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător și furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice. (Observația ANISP: și această prevedere intră în conflict cu prevederi ale Codului de Procedură Penală – a se vedea nota de la aliniatul (1), litera b) de mai sus)
(3) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, au obligația ca, în termen de 60 de zile de la data începerii furnizării serviciilor, să transmită o informare în acest sens ANCOM care să conțină cel puțin următoarele:
a) datele de identificare ale furnizorului;
b) datele de contact ale furnizorului;
c) tipul de serviciu de găzduire electronică prestat.
(4) ANCOM publică pe propria pagină de internet tipurile de servicii de găzduire electronică pentru care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligațiile prevăzute de prezentul articol.
(5) Orice modificare a datelor transmise potrivit alin. (3) se comunică ANCOM în termen de 10 zile de la data apariției evenimentului.
(6) Prin decizia ANCOM se poate stabili ca informarea prevăzută la alin. (3) să se realizeze într-un anumit format.” (Observația ANISP: punctele 3, 4, 5, și 6 contravin art. 4 al Directivei 2000/31/EC a Parlamentului European și a Consiliului, asupra unor aspecte ale serviciilor societății informaționale: Articolul 4 – Principiul de excludere a autorizării prealabile – (1) Statele membre veghează ca accesul la activitatea de furnizor de servicii ale societății informaționale și desfășurarea acesteia să nu poată fi supuse unui regim de autorizare prealabilă sau oricărei alte cerințe cu efect echivalent. Prin urmare, punctele 3, 4, 5, 6 trebuie eliminate)

În concluzie, considerăm că prevederi precum cele propuse la art. 10^² de mai sus nu trebuie incluse în legea de transpunere a Codului European al Comunicațiilor Electronice. Aceste gen de prevederi trebuie expuse unei dezbateri publice reale, trebuie corelate cu legislația privind protecția datelor personale, cu prevederile Codului de Procedură Penală, cu prevederile din deciziile Curții Constituționale, cu alte acte normative aplicabile și numai ulterior introduse în Codul de Procedură Penală, ca o extindere a prevederilor existente (aplicabile deja furnizorilor de servicii și rețele de comunicații electronice) către furnizorii de servicii de de găzduire electronică cu resurse IP.

Cu deosebita considerație,

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România

Conform unui comunicat de presă publicat în site-ul Camerei Deputaților, primit de la domnii deputaţi George Cristian Tuţă şi Ioan Sabin Sărmaş (Grupul parlamentar al PNL), a fost depusă propunerea legislativă ”Internet pentru toată România!”

<< Deputaţii George Tuţă şi Sabin Sărmaş au depus astăzi iniţiativa legislativă prin care ”românii să aibă dreptul de a li se asigura accesul la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix”.

Ca parlamentari avem obligaţia de a crea legislaţia pentru a sprijini evoluţia economică dintr-un viitor din ce în ce mai informatizat, iar internetul să fie definit ca serviciu universal. Ne dorim astfel ca şi România să se aşeze alături de alte ţări, care sunt deja pe drumul dezvoltării oferite de această reţea globală de comunicaţii. Avem încredere că această lege, pe care au semnat-o alături de noi încă 130 de senatori şi deputaţi de la toate partidele parlamentare, va fi adoptată în cel mai scurt timp.

De ce este nevoie de o lege ca să definim internetul să fie serviciu universal? Fiind definit prin lege ca un serviciu universal, internetul va fi disponibil la viteze mari pentru toţi românii, indiferent unde locuiesc pe teritoriul ţării, pentru toate afacerile care sunt interesate de acces, dar şi pentru toate instituţiile statului. Astfel, vom face un nou pas pentru a simplifica şi transparentiza relaţia dintre stat şi cetăţeni.

Iniţiativa legislativă depusă se referă la internet la punct fix, prin fibră optică, necesar pentru evoluţia comunităţilor izolate, mare parte dintre ele defavorizate. Mai mult chiar, pandemia ne-a demonstrat că o parte dintre locurile de muncă se pot păstra dacă activitatea trece în mediul online. Obiectivul nostru final este ca prin internet să ducem o serie de servicii acolo unde nu există astăzi – învăţare online, telemedicină, comunicaţii video, plăţi electronice sau internet banking. România trebuie să se înscrie pe acest drum, dacă vrem să fim printre câştigătorii noii ere a economiei bazate pe cunoştinţe.

De asemenea, necesitatea acestei legi este dată şi de implementarea PNRR-ului, prin care se vor investi sume foarte mari pentru digitalizarea României. Da, viitorul înseamnă conexiune la internet pentru toată România.>>

Textul propunerii poate fi consultat la: https://drive.google.com/drive/folders/1vFnru98kWYO9n3HR3uHbNfjf0dhC2Xas

Compania EXE Green Holding, reprezentată de dl. Adrian Tudor, Director Tehnic, a aderat la ANISP.

Despre companie: EXE Green Holding este o echipă tânără, inovativă și pasionată de sectorul eficientizării energetice. Activează în domenii precum Electrice / Automatizări / SCADA / BMS / Smart City și Telecomunicații. Membră a comitetului Național Român de Iluminat, firma a evoluat rapid și a devenit una dintre companiile lider de piață în ceea ce privește furnizarea de soluții de eficientizare energetică și iluminare de tip LED, oferind soluții de eficientizare energetică pentru orice domeniu de activitate și pentru orice buget.

EXE Green Holding pune pe primul loc nevoile clienților în ceea ce privește eficientizarea energetică, precum și nevoile legate de buget, pentru a oferi cele mai eficiente soluții din punct de vedere financiar. Sunt luate în considerare destinația proiectului, locul amplasării, nivelul necesar de iluminare astfel încât să poată fi selectate, cu ajutorul unor programe software dedicate, cele mai bune soluții, satisfăcând cerințele celor mai exigenți clienți.

Compania asigură atât implementarea cât și mentenanța proiectelor, având clienți diverși – de la companii mici și mijlocii până la multinaționale, conform portofoliului publicat.

ZTE Romania – filiala locală a ZTE, unul dintre liderii pieței de soluții și echipamente de telecomunicații la nivel mondial, a aderat la ANISP, în dorința de a-și îmbunătăți colaborarea cu mediul de afaceri precum și de a se implica – împreună cu ceilalți membri – în soluționarea problemelor cu care se confruntă ecosistemul IT&C.

Despre ZTE: Înființată în 1985 și listată la bursele de valori din Hong Kong și Shenzhen, compania s-a angajat să ofere tehnologii inovatoare și soluții integrate pentru operatori globali, guvern și întreprindere și consumatori din peste 160 de țări din întreaga lume. Servind peste un sfert din populația globală, compania este dedicată să permită conectivitatea și încrederea pentru un viitor mai bun.

ZTE are linii complete de produse end-to-end și soluții integrate în industria telecomunicațiilor. Susținută de toate seriile sale de servicii – wireless, cablu, dispozitive și servicii profesionale de telecomunicații, compania are o mare capacitate de a satisface flexibil diversele cerințe și inovații ale operatorilor globali, ale clienților guvernamentali și ale întreprinderilor.

ZTE crede în inovația tehnologică ca valoare de bază a companiei, investind peste 10% din veniturile anuale în cercetare-dezvoltare. Compania a înființat centre de cercetare și dezvoltare la nivel mondial în SUA, Suedia, China etc. și a depus cereri pentru peste 80.000 de brevete, cu peste 38.000 acordate. Începând cu 2010, ZTE a fost clasată anual în topul 5 mondial la numărul cererilor de brevete, potrivit Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale.

Având o viziune a dezvoltării echilibrate și durabile în ariile sociale, de mediu și economice, compania promovează libertatea de comunicare în întreaga lume. A încorporat inovația, convergența tehnologică și conceptul de „ecologizare” în ciclul său de viață al produsului, acoperind în mod specific cercetarea și dezvoltarea, producția, logistica și serviciul pentru clienți. De asemenea, compania se angajează și la maximizarea eficienței energetice & minimizarea emisiilor de carbon.

În calitate de membru al Pactului Global al Națiunilor Unite și al inițiativei globale de e-sustenabilitate, ZTE a publicat Raportul de durabilitate / Raportul de responsabilitate socială corporativă timp de 12 ani consecutivi începând din 2009. Conform Raportului de cercetare privind responsabilitatea socială a întreprinderilor din China 2018 emis de Academia Chineză de Științe Sociale, ZTE se clasează printre primele 100 în ceea ce privește indicele de dezvoltare socială. Mai mult, compania a fost inclusă în seria FTSE4Good Index din anul 2018.

Digital Transformation Council are plăcerea să vă invite pe 17 mai 2021, ora 10:00, la conferinţa virtuală dedicată Zilei Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii Informaţionale.

Accelerarea transformării digitale în România. Pandemia COVID-19 a evidențiat urgența accelerării transformării digitale, prin impulsionarea obiectivelor Agendei Connect 2030 a ITU, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Transformarea digitală determină îmbunătățirea experienței fiecărui cetățean și schimbarea modului în care se fac afacerile. Aceasta cresc calitatea vieții și asigură bunăstarea, urmărind îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Factorii care determină aceste schimbări variază de la tehnologii, din ce în ce mai diverse, la noi modele de afaceri, cu scopul de a oferi servicii personalizate, încurajând reducerea consumului de hârtie şi a plăţilor cu numerar.
Toate țările ar trebui să aibă o agendă digitală națională, o politică, o strategie, o legislație sau o declarație politică care să identifice și să enumere obiectivele lor naționale în legătură cu transformarea digitală și cum să acţioneze pentru realizarea ei. Politicile naționale pot contribui la stabilirea unei viziuni clare privind infrastructura și conectivitatea naționale. Ele pot stabili principii și priorități care ajută în definirea mecanismelor de extindere a conectivității, construind în același timp protecție și garanții online pentru membrii mai vulnerabili ai societății.

Mesajul d.lui Houlin Zhao, Secretarul General ITU
„Societatea informațională este una dintre principalele linii de apărare împotriva pandemiei de COVID-19. În 2021, ITU va sărbători Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale pentru a uni viziunile în căutarea transformării digitale din fiecare domeniu de afaceri și din toate aspectele vieții. Am dori să auzim poveștile dvs. de succes, dar și provocările dvs., cât și lecțiile pe care le-am putea învăța pentru a ne pregăti în faţa vremurilor provocatoare ce vin.”

Participare / speakers:

Detalii: https://comunic.ro/ziua-int-telecom-soc-info/

provider:    youtube
url:         https://www.youtube.com/watch?v=d5SoOMOgu1A&t=9555s

src:         https://www.youtube-nocookie.com/embed/d5SoOMOgu1A?start=9555&feature=oembed
src mod:     https://www.youtube-nocookie.com/embed/d5SoOMOgu1A?start=9555
src gen:     https://www.youtube-nocookie.com/embed/d5SoOMOgu1A

Opticnet Serv ( https://www.opticnet.ro/ ) cu sediul în Ploiești, jud. Prahova, reprezentata de Dl. Sebastian Roman, Administrator – a devenit membru ANISP.

OpticNet este o companie IT&C înfiinţată în anul 2004 cu ocazia liberalizării pieței comunicaţiilor şi este una dintre primele companii din Romania care a lansat la începutul anului 2005 servicii de internet prin acces la bucla locală (ADSL, VDSL).

Obiectul principal de activitate: 6110 – Telecomunicatii.

Produse si servicii: Internet Business, transmisiuni de date, telefonie, hosting, cloud computing, inregistrari domenii, streaming video (live si on-demand), LIR.

Marci inregistrate: DUCADU (marca inregistrata la nivel european)

Site-uri web: opticnet.ro, ducadu.com, livestream.ro

Certificate : ISO 9001, ISO 27001

Compania Urban Network Solutions ( http://www.07internet.ro ) înregistrată în Năvodari, județul Constanța, a devenit membru ANISP.

Societatea a fost infiintata la inceputul anului 2017 (dar echipa are peste 20 ani experiență în furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice) și are ca principal obiect de activitate furnizarea de servicii și consultanță IT.

Urban Network Solutions administrează o rețea proprie de fibră optică subterană de peste 2000 km, aeriană de peste 10000 km și radio cu acoperire de până la 80 km față de stațiile de bază.

Tipuri de servicii :

1. Enterprise – servicii flexibile de capacitate până la n x 10Gbs sau n x 40Gbs – Internet, transmisiuni de date, linii inchiriate, VPN;
2. Wholesale – servicii flexibile de capacități până la n x 100Gbps – IP Transit, Linii inchiriate, MPLS, VPN, SDH or IP;
3. Home Users – capacități până la 10Gbps în tehnologie PON;
4. ICT – Hosting, Colocare, Cloud, Software, Security, CCTV or IP surveillance, Data Center;
5. LIR.