+4021 316 1033
contact[at]anisp[dot]ro

Noutăți

Huawei România a devenit membru ANISP

Huawei România, companie marcantă atât în mediul de telecomunicații românesc cât și la nivel mondial, a devenit membră ANISP, subliniind dorința de a se implica mai mult atât în inițiativele și problemele industriei, cât și în proiecte sociale.

Despre Huawei:

Huawei este un furnizor global de infrastructură și dispozitive inteligente pentru tehnologia informației și comunicațiilor (ICT). Cu soluții integrate în patru domenii cheie – rețele de telecomunicații, IT, dispozitive inteligente și servicii cloud – ne-am angajat să aducem digitalul către fiecare persoană, casă și organizație pentru o lume complet conectată și inteligentă.

Portofoliul complet de produse, soluții și servicii Huawei este competitiv și sigur. Prin colaborarea deschisă cu partenerii ecosistemului, creăm valoare de durată pentru clienții noștri, investind în conectarea digitală a oamenilor, dezvoltarea locuințelor inteligente și a inovațiilor în organizații de toate formele și dimensiunile.

La Huawei, inovația se concentrează pe nevoile clienților. Investim foarte mult în cercetarea de bază, concentrându-ne pe descoperirile tehnologice care dezvoltă lumea constant. Fondată în 1987, Huawei este o companie privată deținută integral de angajații săi. Avem peste 194.000 de angajați la nivel global și operăm în peste 170 de țări și regiuni. În 2003, Huawei a înființat subsidiara din România, care în prezent are peste 2.100 de angajați și cooperează cu toți operatorii majori de telecomunicații.

Din momentul intrării pe piaţa din România, Huawei a contribuit semnificativ la nivel economic național prin susținerea a mii de locuri de muncă direct și indirect și printr-o contribuție la PIB de peste 200 mil. euro/an. sIndirect, compania a mai creat alte peste 4.100 de locuri de muncă în lanțul său de furnizori și continuă să își deservească atât clienții locali, având parteneriate solide cu cei patru principali operatori telecom din România, cât și clienții regionali.

De-a lungul timpului, compania a creat un ecosistem de specialiști,  prin susținerea activității și a dezvoltării profesionale continue a inginerilor români. Huawei investește între 3 și 5 miliarde de dolari anual în cercetare și inovație, iar la nivel european a contribuit la dezvoltarea a 23 de instituții de cercetare în 12 țări și este un contribuitor-cheie la procesul de digitalizare. Fiind unul dintre liderii industriei 5G, Huawei este pregătită oricând să ofere noi tehnologii pentru a facilita transformarea digitală la nivelul societății.

Huawei susţine peste 50.000 de clienţi enterprise la nivel mondial, iar în procesul de transformare digitală colaborează cu cu 228 de clienţi de pe lista Fortune Global 500. În Shenzhen, Huawei a ajutat peste 1.800 de companii să implementeze transformarea digitală în domeniile financiar, al transporturilor, producţiei, energiei electrice, educaţiei şi sănătăţii.

Ca implicare la nivel social, Huawei își concentrează eforturile în principal către susținerea educației, prin oferirea de acces la conectivitate și de cunoștințe legate de ultimele tehnologii disponibile.  Astfel, în 2020 compania a lansat un program de conectare la Internet a școlilor din zonele rurale, pentru sprijinirea educației copiilor din România și dezvoltarea abilităților digitale ale profesorilor și elevilor. Tot anul trecut, Huawei a oferit burse pentru profesori universitari. De asemenea, Huawei a venit în sprijinul celor aflați în prima linie în lupta cu pandemia prin donarea de echipamente și măști.

O parte considerabilă a eforturilor depuse de Huawei se orientează către a promova utilizarea pe scară largă a resurselor regenerabile în întreaga lume. Prin integrarea tehnologiei informației cu sistemele fotovoltaice, Huawei s-a angajat să îmbunătățească generarea de energie solară prin creșterea randamentului energetic cu 3% comparativ cu soluțiile tradiționale.

Prioritizare vaccinare personal expus la riscul de contactare COVID-19

ANISP susține inițiativa AOMR privind includerea pe lista de priorități la vaccinare a personalului expus din industria telecom. În acest sens a fost trimisă guvernului și comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 următoarea solicitare:

Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimați Domni,

În ședința de guvern din această săptămână a fost aprobată Hotărârea de Guvern 12/2021, care introduce categorii suplimentare de populație în cea de-a doua etapă a campaniei naționale de vaccinare împotriva SARS-CoV-2.

Astfel, solicitarea noastră recentă de a include și personalul tehnic de intervenție – propriu și subcontractat – în a doua etapă de vaccinare nu a fost încă soluționată.

Dorim pe această cale să reiterăm argumentele pentru care, în opinia noastră, este absolut necesar ca anumite categorii de angajați ai operatorilor de comunicații trebuie să se regăsească în această categorie prioritară. Este vorba de echipele tehnice care asigură instalarea și mentenanța rețelelor de comunicații electronice – de la paliere critice pentru funcționarea rețelelor, până la conexiuni la nivel de gospodărie. Acești oameni vin zilnic în contact cu numeroase persoane prin natura operațiunilor derulate.

Activitatea de comunicații electronice reprezintă un domeniu esențial al vieții moderne, fără de care nu este posibilă desfășurarea în condiții normale a vieții sociale nici în perioada anterioară declarării stărilor de urgență/alertă și cu atât mai mult în această perioadă în care serviciile de comunicații electronice au fost un suport vital pentru desfășurarea activităților economice, sociale, ale instituțiilor și autorităților publice după cum urmează:

Serviciile de telefonie fixă și de telefonie mobilă deservesc atât populația, cât și instituțiile și autoritățile incluse în cea de-a doua etapă de vaccinare. Amintim în continuare principalele domenii și aplicațiile care nu pot funcționa decât în măsura în care serviciile de telefonie ale operatorilor de comunicații electronice sunt funcționale:

  • serviciul de urgență 112, serviciul Ro-alert, gestionate la nivel tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale sunt bazate pe infrastructura operatorilor de telefonie, fără de care nu pot funcționa,
  • programarea telefonică pentru vaccinare, precum și asigurarea comunicării între persoanele aflate în izolare/carantină și autoritățile sanitare, medici de familie, medici specialiști se realizează prin intermediul serviciilor de telefonie,
  • orice autoritate publică are linii telefonice în vederea asigurării comunicării între cetățeni și fiecare autoritate, comunicarea telefonică sau prin mijloace alternative fiind recomandată de către autorități în această perioadă cât este necesară distanțarea socială/fizică.

Serviciul de acces la internet deservește atât populația, cât și instituțiile și autoritățile incluse în cea de-a doua etapă de vaccinare. Amintim în continuare principalele domenii și aplicațiile care nu pot funcționa decât în măsura în care serviciul de acces la internet al operatorilor de comunicații electronice sunt funcționale:

  • Programarea online în vederea vaccinării
  • Depunerea declarațiilor fiscale de către contribuabili
  • Teleconferințele/videoconferințele oficialilor statului român cu oficialii europeni sau ai altor state
  • Plata taxelor, impozitelor prin intermediul diferitelor aplicații ale băncilor, precum și prin aplicația ghișeul.ro
  • Funcționarea caselor de marcat ale agenților economici
  • Plata la comercianți/agenți economici prin intermediul POS-urilor
  • Eliberarea rețetelor medicale compensate sau gratuite
  • Efectuarea diferitelor comenzi online de către cetățeni
  • Licitațiile publice prin SEAP
  • Școala online
  • Telemunca impusă ca obligație legală pentru angajatori în perioada stării de alertă
  • Multe alte aplicații

Serviciul de retransmisie a programelor de televiziune (televiziune prin cablu sau prin satelit – DTH) reprezintă principala modalitate prin care sunt recepționate de către populație serviciile de programe ale Societății Române de Televiziune, precum și celelalte servicii de programe ale televiziunilor private din Romania incluse în cea de-a doua etapă de vaccinare.

Reiterăm de asemenea și solicitarea de a include în aceeași etapă de vaccinare și personalul comercial de primă linie al operatorilor de comunicații electronice, adică personalul care deservește magazinele în care se efectuează încasări directe de la clienții care nu pot folosi mijloace de plată la distanță.

Vaccinarea celor două categorii de mai sus în această etapă ar oferi nu doar protecția lor proprie, dar ar reduce și riscul potential de a răspândi la rândul lor boala mai departe.

În consecință, vă rugăm să dispuneți efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea anexei HG 1031/2020 la Subcapitolul 2, punctul C, alin. 2, subpunctul b, litera iii după cum urmează:

”comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale, personalul tehnic de intervenție propriu și subcontractat al operatorilor de comunicații electronice, precum și personalul lor comercial care lucrează în contact direct cu publicul.”

Vă asigurăm în continuare de întreaga noastră colaborare și vă mulțumim anticipat.

Cu deosebită considerație,

Orange Romania SA
Vodafone Romania SA
Telekom Romania Mobile Communications SA
RCS – RDS SA
Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România

Consultări legislative privind securitatea rețelelor 5G și privind transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice

În perioada august – noiembrie 2020, ANISP a partipat la consultările organizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor privind elaborarea unor acte legislative.

Astfel, relativ la proiectul de lege privind securitatea rețelelor 5G, ANISP a subliniat importanța asigurării unui echilibru corect între cerințele de securitate și cele privind libera concurență. De asemenea, Asociația a atras atenția asupra necesității definirii atente a noțiunilor supuse reglementării, pentru a asigura claritatea necesară legii și pentru a evita supra-reglementarea în cazul unor elemente de rețea care nu țin strict de 5G și/sau care nu sunt afectate de amenințările avute în vedere de proiectul de lege (de exemplu: elemente pasive).

În privința proiectului de lege pentru transpunerea în legislația națională a Codului european al comunicațiilor electronice (directiva 2018/1972), ANISP a susținut necesitatea clarificării, modificării sau introducerii unor articole privind:

  • prevederea proiectelor de infrastructură rutieră cu soluții pentru infrastructura de comunicații electronice, încă de la faza de proiectare;
  • facilități privind întocmirea studiilor de coexistență necesare dispunerii elementelor de infrastructură de comunicații pe infrastructuri existente;
  • includerea lucrărilor de instalare, întreținere, reparare, înlocuire, modificare, retehnologizare, mutare sau desființare a cablurilor de fibră optică instalate direct în săpătură, șanțuri, mini- și micro-șanțuri – în categoria lucrărilor care pot fi executate de către furnizorii de rețele de comunicații electronice fără notificare și fără autorizație de construire sau de desființare;
  • alte condiții pentru facilitarea construirii și gestionării rețelelor de comunicații electronice.

Scrisoare deschisă ANISP relativ la proiectul legislativ de modificare a guvernanței ANCOM

SCRISOARE DESCHISĂ
adresată Excelenței sale domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României

Spre știință:

ANCOM – persoanelor interesate

Comisia Europeană, Directoratul General pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG-CONNECT) – Domnului Roberto Viola, Director-General

Domnule Președinte al României,

ANISP, cea mai veche şi reprezentativă asociație profesională a furnizorilor de rețele şi servicii de comunicații electronice din Romania, a luat act cu profundă consternare despre tentativa aproape reușită de deturnare a actului decizional din cadrul ANCOM – unica autoritate autonomă pentru administrare şi reglementare a piețelor de comunicații electronice şi servicii poștale din țara noastră.

Orchestrată de către un grup de 6 deputați în timpul sesiunii extraordinare parlamentare din luna august a acestui an, profitând de faptul că majoritatea firmelor care activează pe piața de comunicații electronice erau în vacanță, inițiativa legislativă ce urmarea schimbarea modelului de guvernanță al ANCOM a fost aprobată de către Parlamentul României în procedură de urgență (?!), fără desfăşurarea vreunei consultări publice prealabile, așa cum impune Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala în administrația publică.

Proiectul de lege astfel aprobat şi intitulat „propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații”, în ciuda faptului că a primit „Aviz NEGATIV” din partea Consiliului Economic şi Social (nota bene), a fost totuși trimis spre promulgare de către Senatul României (camera decizională) purtând numărul L562/2020.

Dorim să subliniem de la bun început faptul că, prin modificările pe care le aduce sistemului de conducere şi de luare a deciziei în cadrul ANCOM, proiectul de lege sus-menționat încalcă nu doar principiile şi bunele practici de funcționare ale Uniunii Europene din care şi Romania face parte, dar încalcă chiar şi legislația comunitară din domeniul comunicațiilor electronice.
Principalele modificări aduse modelului de guvernanță al ANCOM, criticate de noi, sunt:

  • cei 4 membri numiți în Comitetul de reglementare pot fi membri ai partidelor politice [interdicția de la art. 112 alin.(5) lit.e) din proiectul de lege se referă doar la președinte şi cei doi vicepreședinți];
  • președintele şi vicepreședinții ANCOM nu mai trebuie să fie specialiști în comunicații electronice, pentru numire fiind suficient doar să aibă „o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor, în domeniul științelor inginerești, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale științelor sociale” [art. 112 alin.(5) lit.a) din proiectul de lege];
  • toți cei 7 membri numiți în Comitetul de reglementare (deci, inclusiv președintele şi vicepreședinții ANCOM) pot să nu aibă studii superioare de lunga durată, sintagma „o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul…” conținută de art. 112 alin.(5) lit.a) din proiectul de lege necerând în mod explicit şi cerința studiilor universitare finalizate cu diploma de licență, ci doar „experiența în domeniu”.

Aceste propuneri legislative de modificare a actualului sistem de organizare şi luare a deciziilor din cadrul ANCOM, contravin însă în mod flagrant prevederilor Directivei 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind realizarea unui Cadru General privind Comunicațiile Electronice :

”Independența autorităților naționale de reglementare ar trebui întărită pentru a asigura o aplicare mai eficientă a cadrului de reglementare și pentru a spori autoritatea și gradul de previzibilitate al deciziilor acestora. În acest scop, ar trebui prevăzute dispoziții exprese în dreptul național pentru a se asigura faptul că, în exercitarea atribuțiilor sale, o autoritate națională de reglementare responsabilă pentru reglementarea ex ante a pieței sau pentru soluționarea diferendelor dintre întreprinderi este protejată de intervenții externe sau de presiuni politice de natură să pună în pericol evaluarea independentă a chestiunilor înaintate acesteia. O astfel de influență din exterior face ca un organism național legislativ să fie nepotrivit pentru a acționa în calitate de autoritate națională de reglementare în temeiul cadrului de reglementare. În acest scop, ar trebui să fie stabilite în prealabil normele privind motivele revocării din funcție a conducătorului autorității naționale de reglementare pentru a înlătura orice îndoială rezonabilă legată de neutralitatea respectivei autorități și de inflexibilitatea acesteia faţă de factorii externi. Este important ca autoritățile naționale de reglementare responsabile pentru reglementarea ex ante a pieței să beneficieze de propriul lor buget pentru a putea, în special, să recruteze personal suficient și calificat. Pentru garantarea transparenței, bugetul ar trebui publicat anual.” [Considerentul #13]

”Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute in alineatele (4) si (5), autoritățile naționale de reglementare responsabile de reglementarea ex ante a pieței sau de soluționarea litigiilor dintre întreprinderi in conformitate cu articolul 20 sau 21 din prezenta directiva acționează independent și nu solicită și nici nu primesc instrucțiuni de la un alt organism în legătură cu îndeplinirea acestor sarcini care le revin în temeiul normelor de drept intern care pun în aplicare normele comunitare.” [Pct. 3, lit.(b) 3a)].

Nu în ultimul rând, propunerile legislative în cauză vor îngreuna mecanismele de luare a deciziilor și vor greva bugetul ANCOM, favorizând însă clasa politică – care va putea desemna noi membri în posturi bine remunerate din banii contribuabililor – lucru evident din viteza cu care proiectul a fost adoptat de Parlament, spre deosebire de proiectele legislative cu adevărat necesare, care trenează ani de zile.

Având în vedere toate cele de mai sus, dar şi criticile formulate faţă de acest proiect de lege de către Consiliul Economic şi Social în Avizul negativ nr.7903 din data de 27.08.2020 (la care achiesăm fără rezerve):

  • propunerea legislativă nu reușește să aducă suficiente argumente în favoarea înființării noului comitet de reglementare, atribuțiile stabilite pentru acesta putând fi îndeplinite de structurile deja existente în cadrul ANCOM. Argumentul conform căruia se aliniază conducerea ANCOM din punct de vedere al numirii și al conducerii la alte organisme, respectiv Agenția de Supraveghere Financiară și Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, nu este însoțit de o fundamentare obiectivă care să releve necesitatea creării Comitetului de reglementare al ANCOM;
  • expunerea de motive nu oferă o justificare temeinică pentru creșterea numărului de funcții, prin crearea noului comitet;
  • salariile personalului de conducere ar trebui raportate la salariul mediu pe economie, și nu la cel mediu pe instituție, în vederea evitării unor posibile conflicte de interese;
  • eliminarea criteriului referitor la neapartenența la un partid politic pentru membri simpli ai comitetului, numirea și revocarea Comitetului de reglementare de către Parlament, este posibil să ducă la încercări de politizare a comitetului, precum și la o ingerință nedorită a politicului în activitatea comitetului;
  • eliminarea prevederilor referitoare la obligativitatea studiilor superioare, precum și a experienței manageriale pentru conducerea ANCOM, este de natură să prejudicieze calitatea actului de management,


vă solicităm, domnule Președinte al României să nu promulgați proiectul de lege L562/2020 şi să îl retrimiteți la Parlament pentru reexaminare, precum și în general – să utilizați toate pârghiile legale aflate la dispoziția Președintelui României (incluzând controlul constituționalității) pentru a împiedica adoptarea unor asemenea prevederi cu impact negativ asupra ecosistemului de comunicații electronice.

Cu deosebita considerație,

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România

ANISP solicită ANCOM efectuarea unei analize de piață în ceea ce privește piața de gros și cu amănuntul a interconectării de tip IP peering

În temeiul art. 92 și următoarele din OUG nr. 111/2011 și art. 61 lit. f) din OUG nr. 22/2009, ANISP a solicitat ANCOM să identifice piața relevantă a interconectării de tip IP peering, să efectueze o analiză de piață în scopul determinării situației concurențiale și să impună obligații specifice în sarcina furnizorilor de rețele și de servicii de comunicații electronice cu putere semnificativă, pentru a remedia deficiențele existente în ceea ce privește interconectărilor locale (din România).

Interconectările IP locale ale unor operatori cu evidentă putere semnificativă nu au capacitate suficientă pentru a asigura servicii de calitate inter-rețele cu alți operatori din țară, ceea ce produce efecte profund negative, în special în timpul prezentei crize generate de pandemia COVID-19 – când o serie de servicii și aplicații de lucru la distanță / teleconferințe / asistență la distanță peste Internet – au funcționat defectuos din această cauză.

Dacă în anul 2009 Comisia Europeană a respins o astfel de reglementare inițiată de autoritatea competentă din Polonia, în baza unor considerente precum echivalența serviciilor de IP peering cu cele de IP tranzit – constatare adevărată, într-o anumită măsură, pentru vechile aplicații bazate pe Internet, cum ar fi FTP și/sau browsing HTTP – în anul 2020 natura aplicațiilor bazate pe Internet s-a schimbat iar mici variații în calitatea serviciului (QoS) și în latența rețelei pot duce la funcționarea defectuoasă a acestor aplicații (teleconferințe, lucru la distanță, aplicații care solicită reacții în timp real). Acesta este, de altfel, și unul dintre motivele care au făcut necesară tehnologia 5G – întrucât tehnologia 4G avea o latență considerată prea mare pentru necesitățile prezentului și respectiv – viitorului.

Răspuns la solicitarea MTIC privind măsuri de combatere a efectelor pandemiei

În data de 29 aprilie 2020, Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) a transmis Guvernului, prin dl. Dragoș Cosmin Lucian Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), deschiderea pentru a participa împreună cu MTIC la procesul de identificare a mecanismelor menite să asigure desfășurarea în bune condiții a învățământului online pentru toate categoriile de elevi, dată fiind starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020, ca urmare a epidemiei SARS-CoV-2.

ANISP poate asigura spațiul necesar desfășurării întâlnirilor cu respectarea distanței de siguranță impuse de împrejurări – în cazul în care se optează pentru discuții cu prezență fizică; putând simultan asigura un spațiu virtual pentru video-conferință.

Consiliul Concurenţei sancționează Netcity Telecom cu aproape 2,2 milioane lei pentru abuz de poziţie dominantă

Comunicatul Consiliului Concurenței din 2 februarie 2020:

Consiliul Concurenței a sancționat Netcity Telecom SRL (fostă Netcity Telecom SA) cu amendă în valoare de 2.183.552 lei (aproximativ 460.000 euro) pentru abuz de poziție dominantă.

Netcity Telecom SRL este concesionarul rețelei Netcity, având ca responsabilități proiectarea, realizarea, deservirea tehnică și comercială a infrastructurii subterane Netcity a Municipiului București, cu scopul principal de găzduire a rețelelor de comunicații electronice instalate anterior, preponderent, pe stâlpii din capitală. Netcity Telecom SRL deține o poziție de monopol, având, prin contract de concesiune, dreptul exclusiv și nerestricționat de a implementa și administra reţeaua Netcity, pentru o perioadă de 49 de ani. „Netcity” reprezintă suport pentru rețele de comunicații și trebuie să fie pusă la dispoziția tuturor operatorilor de telecom care doresc să ofere servicii în București, în mod egal, transparent și nediscriminatoriu. Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2010-2019, concesionarul rețelei Netcity a abuzat de poziția sa dominantă prin impunerea unor condiţii inechitabile referitoare la:

  • modalități de tarifare dependente de gradul de ocupare a unei bucle funcționale (operatorii plăteau invers proporțional cu lungimea de tubeta contractată);
  • obligarea clienților de a contracta lungimi minime de infrastructură-suport;
  • impunerea de branșamente FTTB (tubulatură pre-echipată de către Netcity Telecom cu fibră optică), în condițiile în care acestea sunt opționale pentru clienți;
  • limitarea opțiunii operatorilor de a instala, în condiții clare și transparente, în subteran linie de transmisie pentru comunicații (nu puteau instala alte cabluri în afară de fibra optică);
  • durate contractuale mai mari decât doreau clienții finali (5 ani chiar dacă ei doreau 1-2 ani) și plata chiriei aferente contractului de 5 ani.

„Așa cum am spus și cu alte ocazii, noi nu contestăm utilitatea proiectului, care are ca scop atât creșterea calității serviciilor de transmisii de date, cât și îmbunătățirea aspectul vizual al orașului, dar trebuie respectate regulile din domeniul concurenței astfel încât costurile suportate de operatori (și transferate consumatorilor) să nu fie inechitabile. O companie mare, care deţine o poziţie de monopol, trebuie să aibă un comportament echitabil faţă de partenerii săi şi să creeze proceduri clare, transparente şi rezonabile pentru condițiile de acces la reţeaua sa”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Netcity Telecom SRL a recunoscut săvârșirea faptei anticoncurenţiale și a beneficiat de o reducere a amenzii cu 15%.

În cadrul aceleiași investigații, Consiliul Concurenței a constatat că, în perioada 26.11.2013 –26.10.2016, administrația Municipiului București, prin Primarul General și Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nu a făcut demersurile necesare în procesul de reglementare a condițiilor de acces la infrastructura Netcity. În acest fel (neacționând), Primăria București a încălcat reglementările în domeniul concurenței (art.8 din Legea Concurenței), favorizând continuarea abuzului de poziție dominantă a Netcity Telecom până în anul 2016, când au intrat în vigoare prevederile referitoare la regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi cele privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice (Legea nr. 159/2016).

”Având în vedere că la ora actuală, în mai multe oraşe din ţară există proiecte similare pentru dezvoltarea unor rețele de tip <Netcity>, concluziile din acest caz reprezintă o atenționare pentru toți actorii implicați, companii și primării”, a mai adăugat Președintele Consiliului Concurenței. Reamintim că investigaţia privind un posibil abuz de poziție dominantă al Netcity fost declanşată în anul 2016, la plângerea Ines Group SRL, și a fost conexată cu investigația declanșată în luna aprilie a anului 2019, la plângerea Interlan Internet Exchange SRL. În prezent, Netcity Telecom face parte dintr-un grup de cinci companii active în domeniul infrastructurii de energie şi telecomunicaţii. La sfârşitul primului semestru al anului 2019, infrastructura Netcity includea 1.520 de kilometri de reţea subterană de fibră optică, la care sunt racordate 20.300 de clădiri. Din total, 560 de kilometri de reţea au fost construiți de Netcity Telecom de la începutul anului 2018 şi până la finalul lui iunie 2019, infrastructură la care au fost racordate 7.500 de clădiri. În prezent, lucrările continuă, cu precădere, pe străzile secundare.

ANISP amintește și faptul că investigația Consiliului Concurenței a fost cerută de mediul de afaceri încă de la începuturile proiectului Netcity, dar Consiliul nu a efectuat demersurile necesare decât după ce a fost obligat de o instanță de judecată, în urma plângerii Ines Group SRL (membru în Consiliul Director ANISP) în dosarul 4890/2/2015 finalizat cu sentința civila nr 3489/23.12.2015.

ANISP va cere Consiliului Concurentei începerea unei investigații sectoriale privind interconectarea rețelelor de internet (peering IP) și un posibil abuz de poziție dominantă din partea societății RCS-RDS

– Comunicat de presă –

Prin prezentul comunicat, ANISP (asociație națională a furnizorilor de servicii de Internet și comunicații electronice din România) anunță intenția de a solicita Consiliului Concurenței inițierea unei investigații privind un posibil abuz de poziție dominanta din partea societății RCS-RDS din cauza refuzului acestei societăți de a accepta interconectarea rețelelor de Internet (peering IP) în condiții echitabile.

Interconectarea este foarte importantă pentru ca utilizatorii unor rețele diferite să poată comunica între ei în condiții optime, cu disponibilitate maximă a serviciilor, cu timpi minimi de acces la informații și fără ca traficul național să tranziteze prin rețele din afara țării. În lipsa interconectării directe dintre operatori, un server – de exemplu www.primaria-orasului-tau.ro găzduit în rețeaua Operatorului A ar putea fi accesat semnificativ mai greu, devenind în anumite situații chiar inaccesibil pentru abonații Operatorului B. Deși în trecut se folosea foarte mult interconectarea indirectă (prin tranzitarea rețelelor unui terț aflat de multe ori în afara țării), tendința societății informaționale de a muta toate aplicațiile peste Internet face ca această soluție să nu mai fie una viabilă, devenind o frână inclusiv în dezvoltarea conceptului de e-guvernare.

În prezent este foarte important ca punctul de interconectare să fie ales cât mai aproape atât de originea cât și de destinația traficului iar capacitatea de interconectare să fie dimensionată corespunzător. În caz contrar, serviciile Internet care implică trafic inter-rețele vor fi de calitate slabă: întrucât o parte din trafic va trece prin intermediari (alte rețele) viteza de transfer va fi mică, timpii de acces vor fi mari, va crește numărul de întreruperi/defecțiuni și nu în ultimul rând -vor exista mai multe potențiale breșe de securitate a datelor.

Din păcate, RCS-RDS – jucător dominant din piața locală de cablu TV și internet fix, cu o cotă de piață estimată de către autoritatea de reglementare ANCOM la peste 50% din numărul total de abonați – alege să nu participe la punctele de Internet eXchange din România iar traficul Internet schimbat cu unii operatori români ocolește prin Frankfurt sau Budapesta etc. Alternativ, RCS-RDS impune operatorilor care doresc interconectare în România să cumpere aceste servicii la un preț nejustificat de mare – profitând de faptul că tarifele pentru acest tip de interconectare nu sunt reglementate – fără a oferi partenerilor de interconectare sume similare pe bază de reciprocitate.

Dacă, de exemplu – în cazul serviciilor de telefonie – operatorii plătesc între ei tarife reglementate de ANCOM la efectuarea apelurilor inter-rețele, în cazul traficului Internet un operator dominant poate solicita orice tarif pentru interconectare și poate refuza plata unui tarif ”în oglindă”, deși astfel își dezavantajează chiar propriii abonați, care nu vor putea accesa în condiții optime serviciile și conținutul găzduit în rețelele cu care nu există interconectare directă.

Interconectarea locală directă (peering-ul) aduce avantaje evidente atât în ceea ce privește calitatea cât și costurile reduse aferente traficului Internet, iar refuzul de a face asemenea interconectări – fie explicit, fie prin amplasarea unor bariere de cost – este în mod vădit o practică anti-concurențială, menită să nu permită dezvoltarea unor rețele/servicii ale competitorilor.

Gala Comunicații Mobile – 2019

Revista „COMUNICAȚII MOBILE” celebreaza 21 ani de la lansare și 16 ani de gale de premiere: ziua de aur & seara de sărbătorire a industriei telecom – 2019.

Dezbaterea va avea loc în jurul celor mai recente concepte și tendințe ale TIC și industriilor convergente la nivel național și global. Gala va atrage, atât pentru dezbateri, cât și pentru ceremonia de premiere, lideri de top, oameni cu viziune, factori de decizie și directori din România și din regiune. Premiile COMUNICAȚII MOBILE 2019 răsplătesc atât persoanele fizice cât și companiile cu realizări deosebite, dezvoltând servicii noi și inovatoare care ne îmbunătățesc viața cu soluții mai inteligente. Marea competiție este deschisă tuturor entităților: operatorii locali și cei long-distance, furnizorii de conținut și companiile care dezvoltă și utilizează servicii digitale sunt invitați să se înscrie la premiile naționale. Premiem cei mai performanți actori din piață, oferind un spectacol artistic și un ”VIP Dinner Party” – cea mai bună oportunitate de networking cu cei mai importanți lideri de afaceri.

AGENDA PRELIMINARĂ – 9 decembrie 2019, Hotel Radisson Blu, Sala Atlas:

13:30 – 14:00 Cafea de bun venit & înregistrare
14:00 – 16:30 Sesiunea plenară – RAPORT TELECOM ROMÂNIA 2019 –
PRINCIPALELE PROVOCĂRI ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI ALE MARILOR JUCATORI
• Strategia de transformare digitală pentru Mobile Economy, Cloud Computing, Big Data, AI, Machine Learning, IoT și 5G

VIP SPEAKERS:

Lucian BODE (tbc), Ministru MTIC
Alexandru PETRESCU, fost ministru MCSI
Marian MURGULEȚ, CIO Guvern
Bogdan IANA, Vicepreședinte ANCOM
Dragoș REBEGEA, Country Manager ERICSSON
Valentin POPOVICIU, Vicepreședinte RCS-RDS
Florin POPA, Director B2B ORANGE
Natalia CHIRIŢESCU, Director Large Corporates VODAFONE
Marian GHEORGHE, Director ICT & Key Accounts TELEKOM
Dan OSTAHIE, CEO ALTEX & MEDIA GALAXY

16:30 – 18:15 Sesiunea plenară – MANIFEST PENTRU TRANSFORMARE DIGITALĂ: CUM SE DIGITALIZEAZĂ ROMÂNIA ÎN URMĂTORII 5 ANI?
• Unde suntem pe piața unică digitală europeană? Care este nivelul real de dezvoltare în domeniul producției și serviciilor inteligente? Modele de monetizare a TD în Agricultura, Auto, Bănci, Educație, Construcții, FMCG, Sănătate, Manufactură, Imobiliare și Utilități.
• Cum să e-manage RPA | EDGE | AI | AR | VR | Machine Learning| BI | BA?

Alexandra CIORTEA, Data & AI CTO MICROSOFT ROMANIA
Marian POPA, CEO DB GLOBAL TECHNOLOGY
Nicoleta MACOVEI, CEO S&T România
Gorkem TURSUCU, CEO TOTALSOFT
Tiberiu GÎNDU, Director Executiv ANISP

Ion VACIU Moderator – Președinte |Consiliul Consultativ TIC

18:45 – 19:00 Bun venit și înregistrare
19:00 – 21:30 GALA AWARDS CEREMONY
TOP RECOGNITION FOR DIGITAL TRANSFORMATION
GALA DINNER & VIP NETWORKING
Concert MIKE GODOROJA
Sesiune foto – grupul câștigătorilor

Detalii: http://comunic.ro/gala-comunictii-mobile-2019-editia-a-16-a/

RSVP: roxana.onea@comunic.ro – Mobil: +40723.319.678
Participare numai pe baza confirmării organizatorilor!

OUG 114/2018 – prevederi nocive anulate

ANISP salută anularea prevederilor celor mai nocive pentru domeniul comunicațiilor electronice, adoptate prin articolele 77 și respectiv 85 din OUG 114/2018.

Detalii: https://www.anisp.ro/blog/2019/01/23/oug-114-2018-reactia-furnizorilor-de-servicii-de-comunicatii/

Astfel, prin OUG 54/2019 a fost eliminată suprataxarea spectrului radio, a fost reinstituit principiul calculării tarifului de monitorizare datorat ANCOM pe baza necesităților efective (strict pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale Autorității) și a fost suspendată din nou – până la 15 martie 2020 – aplicarea sancțiunii cu până la 10% din cifra de afaceri pentru furnizorii care încheie contracte de instalare, întreținere, înlocuire a rețelelor de comunicații electronice și a elementelor de infrastructură sau care efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire.

Articolele 77 și 85 din OUG 114/2018 rămân exemple nefericite de reglementare profund greșită, făcută cu o grabă nejustificată, fără consultarea partenerilor sociali; reglementări care au generat efecte negative asupra dezvoltării economice și sociale și care au consumat inutil resursele guvernului, autorității de reglementare precum și ale operatorilor.

Atragem atenția că suspendarea aplicării regimului privind sancțiunile de până la 10% din cifra de afaceri pentru furnizorii care încheie contracte de instalare a rețelelor sau care efectuează lucrări de acces pe proprietăți, fără existența dreptului de acces sau în lipsa autorizației de construire NU este o soluție; aceste sancțiuni speciale pentru telecomunicații trebuie anulate, întrucât există deja prevederi general aplicabile în legislația privind disciplina în construcții.

Back to top