+4021 316 1033
contact[at]anisp[dot]ro

Noutăți

Intrarea României în era 5G dezbătută la Ziua Comunicaţiilor

Intrarea României în era 5G va fi dezbătută intens în cadrul ediţiei 2019 a conferinţei Ziua Comunicaţiilor. Alături de participanţi sunt invitați atât Alexandru Petrescu, ministrul MCSI şi  Sorin Grindeanu, Președintele ANCOM, Comisarul European Digital Economy and Society cât şi reprezentanţi ai principalilor jucători din industria de comunicaţii. Evenimentul va avea loc Miercuri, 3 aprilie 2019, la Crowne Plaza Hotel, București.

Invitații  vor aborda subiecte legate de pregătirile pentru lansarea serviciilor 5G în România, cu trimitere la licitația de spectru, cerințe, regândirea tarifării utilizării spectrului, roaming național, proiecte pilot 5G-teste precomerciale, stimularea adoptării serviciilor 5G de către entitățile de stat, securitatea rețelelor, serviciilor, aplicațiilor 5G și obiectelor conectate, stimulente pentru adoptarea tehnologiei 5G.  De asemenea, discuțiile vor puncta și conectarea României la rețele de mare viteză (Proiectul RoNET și continuarea lui) și legea infrastructurii. Discuţiile vor fi moderate de Mihai Constantin, prezentator al TVR şi Director Executiv al Asociaţiei Operatorilor Mobili din România. Mai multe asociaţii profesionale din domeniul ITC şi-au anunţat deja participarea prin semnarea unor parteneriate de colaborare: Asociaţia pentru Fibra Optică(AFOR), Alianţa Digitală pentru România, Asociaţia Patronală a Industriei de Software si Servicii (ANIS), Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software (ARIES), Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din România. (ANISP), Interlan, Asociația Română pentru Tehnică de Securitate(ARTS), Asociația Română a Apei ( ARA), Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice(ANSSI) etc.

Pentru mai multe informaţii şi înregistrare accesați site-ul evenimentului: http://ziuacomunicatiilor.ro/

Ca noutate, în partea a doua a zilei, va avea loc IoT Day România, un SIDE-EVENT al conferinței Ziua Comunicaţiilor, organizat alături de industria de telecomunicaţii. În 2019, organizatorii vă propun o sesiune de 3 ore, care să aducă în prim plan cele mai recente preocupări din domeniul Internet of Things şi al tehnologiilor aferente. Agenda susține o abordare structurată a pieţei, atât ca cerere şi oferta, cât mai ales ca lecţii învăţate şi bune practici. Companiile locale care analizează oportunitatea adopţiei au nevoie de dovezi concrete ale câştigurilor pe care le pot obţine în urma implementării soluţiilor IoT, să cunoască din timp provocările cu care se vor confrunta, precum şi soluţiile de rezolvare adecvate. Organizatorii şi-au propus ca IoT Day România să devină un eveniment independent, principalul loc de întâlnire al jucătorilor din domeniu: furnizori, beneficiari, consultanţi şi reglementatori, printr-o abordare profesională orientată pe schimb de informaţii şi relaţionare.

Ambele evenimente se adresează profesioniştilor din business şi tehnologie, interesaţi de transformarea digitală şi exploatarea puterii comunicaţiilor şi  soluţiilor IoT în domeniile lor de activitate. Evenimentul reprezintă o bună ocazie de informare asupra tendinţelor  şi măsurilor legislative curente, cât şi de racordarea la comunitatea locală de business. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Înregistrarea pe http://ziuacomunicatiilor.ro/ este necesară.

Tăieri pripite de cabluri comunicații aeriene în Timișoara

O parte dintre operatorii de comunicații, membri ANISP, au semnalat faptul că primăria municipiului Timișoara a demarat ieri (18 martie 2019) acțiuni de eliminare a cablurilor/rețelelor aeriene în anumite zone ale municipiului. Foto: https://www.opiniatimisoarei.ro

ANISP a susținut și va susține dezvoltarea rețelelor subterane în zonele urbane, întrucât acestea prezintă evidente avantaje față de rețelele aeriene, atât din punct de vedere estetic/urbanism cât și din punct de vedere al securității infrastructurii.

În vederea mutării rețelelor existente aeriene în subteran, operatorii de comunicații se așteaptă să găsească în autoritățile locale parteneri cu care să coopereze pentru găsirea celor mai bune soluții – în interesul general al cetățenilor urbei și al mediului de afaceri, a cărui dezvoltare sănătoasă se reflectă tot în bunăstarea cetățenilor.

De aceea, apreciem că autoritățile locale, înainte de a trece la acțiuni unilaterale de demontare a infrastructurilor de comunicații amplasate aerian, trebuie să ofere alternative – așa cum s-a întâmplat la Oradea (proiect dezvoltat de primărie și RCS-RDS), București (proiect dezvoltat de primărie și compania Netcity Telecom) etc.

În cazurile date ca exemplu, odată ce infrastructurile alternative au fost disponibile, operatorii de comunicații au început imediat să lucreze la migrarea rețelelor în subteran, iar autoritățile locale au obținut multiple beneficii:

  • au rezolvat problemele care țineau de aspectul și siguranța cablurilor aeriene;
  • au asigurat cetățenilor accesul la servicii de comunicații de calitate;
  • au generat venituri la bugetul local.

Acolo unde alternativa migrării rețelelor în subteran devine realitate (de exemplu, prin construirea de canalizație), autoritățile locale trebuie să acorde un interval de timp suficient de mare pentru realizarea efectivă a migrării, întrucât:

  • operatorii telecom sunt adesea nevoiți să lucreze pe mai multe fronturi;
  • de regulă, resursele umane nu sunt suficiente pentru a efectua lucrări masive în timpi scurți;
  • este necesar un interval de timp și pentru aprovizionarea cu materia primă (cablurile de fibră optică în sine, cele aeriene nefiind reutilizabile în subteran);
  • tăierile haotice de cabluri pot duce la întreruperi în serviciile Internet către utilizatorii rezidențiali dar și la întreruperi în legăturile care deservesc stațiile de bază de telefonie mobilă (inclusiv accesul la serviciul de urgență 112) sau la întreruperi ale altor servicii importante ale societății informaționale (ex: bancomate, POS-uri, monitorizare echipamente, fluidizare trafic etc).

Apelăm la autoritățile locale din Timișoara (și din orice altă unitate administrativ teritorială) să nu demareze lucrări de demontare a rețelelor aeriene până la asigurarea unor soluții alternative (subterane), care să permită relocarea în siguranță a infrastructurii de comunicații electronice. De asemenea, acolo unde există elemente de canalizație subterană, părțile implicate trebuie să se asigurați că aceasta poate fi folosită cu adevărat (de exemplu: că nu este colmatată, că nu este întreruptă, că ajunge la imobilele de deservit și că accesul se face nediscriminatoriu și la tarife corecte).

Despre acțiunea PMB privind anularea Deciziei 40/2019 ANCOM

ANISP face următoarele precizări față de acțiunile deschise în instanță de Primăria Municipiului București și de compania Netcity Telecom împotriva Deciziei Președintelui ANCOM nr. 40/2019, decizie prin care se corectau o serie de elemente abuzive existente în contractele de acces la infrastructura municipală subterană de comunicații:

Decizia ANCOM 40/2019 este un act foarte important pentru dezvoltarea sectorului comunicațiilor în București și în țară. Înainte de adoptarea deciziei ANCOM 40/2019, dezvoltarea rețelelor de comunicații prin fibră optică era frânată de practicarea unor tarife de acces exagerate – de către compania de proiect ”Netcity Telecom”.

Având o poziție monopolistă pe piața accesului la infrastructura subterană și interpretând în folosul propriu anumite prevederi din contractul de concesiune semnat cu Consiliul General al Municipiului București, compania de proiect Netcity Telecom a impus condiții tehnico-economice dure mediului de afaceri, obligat să se conformeze sub amenințarea desființării imediate a rețelelor existente.

Ca urmare, o bună parte dintre operatorii alternativi a dispărut iar dezvoltarea rețelelor a încetinit.  Restrângerea concurenței în orice sector duce la tarife mai mari aplicabile utilizatorilor finali și la servicii de calitate mai slabă.Chiar și unele direcții declarate a fi prioritare în politicile guvernamentale (digitalizarea României, trecerea la 5G, IoT, telemedicina etc) sunt puse în pericol prin permiterea apariției unor monopoluri/oligopoluri nereglementate. De exemplu – pentru a pune în valoare tehnologia 5G trebuie construite stații de bază dese și având backhaul pe fibră optică. Un cost prohibitiv al instalării fibrei optice anulează avantajele 5G.

Având în vedere rațiuni precum cele de mai sus, Legea 159/2016, care transpune în România o directivă europeană privind reducerea costului instalării rețelelor de comunicații (Directiva 61/2014), era strict necesară, iar necesitatea acesteia se manifesta de mulți ani. Legea 159/2016 la rândul ei a impus ANCOM, prin art. 47. alin. 9, să ia măsuri de reglementare în situații precum cea a proiectului Netcity.

Comunitatea furnizorilor de servicii de comunicații grupați în ANISP consideră că decizia ANCOM 40/2019 este un pas important în direcția corectă, din toate punctele de vedere relevante (din rațiuni de dezvoltare a sectorului strategic al comunicațiilor electronice, din rațiuni economice, sociale, legale). De asemenea, solicităm Primăriei Municipiului București să nu privească această decizie doar din perspectiva îngustă a scăderii (oricum nu foarte semnificative, dacă va exista) a unei redevențe, să renunțe la acțiunea în instanță demarată împotriva deciziei ANCOM 40/2019 – și să sprijine dezvoltarea sectorului, care va aduce mult mai multe beneficii locuitorilor municipiului București, atât direct (prin serviciile oferite) cât și indirect (prin taxele si impozitele plătite de companiile care se vor putea dezvolta, odată frânele monopoliste eliminate prin reglementarea ANCOM).

Nu credem că există șanse de reușită în instanță pentru acțiunea PMB,  întrucât nu pot exista argumente corecte pentru anularea deciziei ANCOM 40/2019; o renunțare la acțiune înseamnă timp și fonduri câștigate.

Nu în ultimul rând, ANISP își exprimă sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii subterane municipale din București (Netcity), dar în condițiile respectării legii 159/2016 și a condițiilor legal impuse de arbitrul pieței – ANCOM.

Referințe dosare, conform portalului just.ro:

http://portal.just.ro/2/SitePages/dosar.aspx?id_inst=2&id_dosar=200000000370647

http://portal.just.ro/2/SitePages/dosar.aspx?id_inst=2&id_dosar=200000000370650

MCSI – Consiliu Consultativ – România Digitală

Astăzi, 12 februarie 2019, a avut loc la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale ședința de inaugurare a Consiliului Consultativ România Digitală, sub președinția domnului ministru Alexandru Petrescu. Foto: MCSI.

ANISP a participat prin dl. Cătălin Cuturela, președinte; și prin dl. Tiberiu Gîndu, director executiv. Domnul Cuturela a punctat nevoia de a anula prevederile OUG 114/2018 privind taxa de monitorizare de 3% precum si amenzile de până la 10% din cifra de afaceri pentru neconcordanțe în ceea ce privește regimul de autorizare a rețelelor. De asemenea, a insistat pe necesitatea schimbării legii 50/1991 prin instituirea unui regim derogatoriu relativ la instalarea cablurilor de comunicații – pentru a facilita construirea rețelelor gigabit și digitalizarea societății.

Grupurile de lucru definite in cadrul acestui Consiliu sunt:

  1. E-skills
  2. E-commerce
  3. Smart city
  4. Advanced digital technologies
  5. Telecom

Mai multe detalii: https://www.comunicatii.gov.ro/prima-intrunire-a-consiliului-consultativ-romania-digitala/

ANISP la Radio România Actualități: securitatea datelor personale

In data de 28 ianuarie 2019 dl. Tiberiu Gîndu, director executiv ANISP, a avut o scurtă intervenție la RRA, pe teme legate de securitatea și protecția datelor personale. Foto: Radio România Actualități

Cătălin Cârnu/RRA: Ziua Europeana a Protecției Datelor cu Caracter Personal este marcată, spuneam și mai devreme, anual la 28 ianuarie, dată semnificând aniversarea momentului în care a fost deschisă pentru semnare în 1981 la Strasbourg convenția pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal. De altfel Președinția română a Consiliului Uniunii Europene prin Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, organizează astăzi la Palatul Parlamentului și o conferință privind asigurarea respectării regulamentului general privind protecția datelor și a reglementarilor naționale aplicabile, iar noi discutam acum pe acest subiect cu invitatul ”Apelului Matinal” de astăzi, Tiberiu Gîndu – Directorul Executiv al Asociației Naționale a furnizorilor de servicii de Telecomunicații și Internet din România. Bună dimineața!

Tiberiu Gîndu/ANISP: Bună dimineața!

Cătălin Cârnu: Aminteam de Uniunea Europeana comparativ cu celelalte state membre, cât de evoluate; cât de bine puse la punct sunt rețelele de internet și de comunicații din România?

Tiberiu Gîndu: Sunt foarte bine puse la punct dacă ne uitam la rezultatele, la statisticile disponibile pe plan mondial în sensul că în zonele urbane din România, rata de acces, rata de penetrare la Internet este foarte ridicată iar respectiv vitezele de acces sunt foarte, foarte mari. Totodată e adevărat că e o mare diferență între zonele urbane și zonele rurale. Sunt multe zone rurale încă albe, în care penetrarea serviciilor de internet este scăzută sau viteza de acces este nesatisfăcătoare, este mică.

Cătălin Cârnu: De multe ori însă, turiștii străini care vin în țara noastră remarcă de cele mai multe ori cât de bine și cât de repede funcționeaza internetul din tara noastră. Până la urma este un avantaj atunci când internetul funcționează la parametrii foarte mari?

Tiberiu Gîndu: Desigur! Asta constatam fiecare dintre noi in momentul in care aștepți nu știu cât să se descarce fișierul sau sa “se aprindă” – ca sa spun așa – un site web în care vrei sa faci ceva sau interacționezi chiar si cu instituțiile statului în portalurile specializate – dacă aștepți prea mult nu e deloc plăcut si chiar uneori renunți la metodele online și te întorci iar la metodele tradiționale – adică te duci frumos și stai la coadă la ghișeu în loc să rezolvi elegant și simplu online.

Cătălin Cârnu: Apropo de portaluri web și de toate întâmplările de pe internet, ce ar trebui sa facem sa ne protejam, poate chiar sa securizam mai bine datele noastre personale?

Tiberiu Gîndu: Aici, Uniunea Europeană a cam avut grija de noi prin directiva din 2016 care de fapt e regulament – cu aplicabilitate directă. Spre deosebire de o directivă care trebuie întâi trecută și în legislația națională, regulamentul se aplica direct. Practic de anul trecut din mai este acest regulament aplicabil și toate firmele europene trebuie să protejeze foarte, foarte bine datele personale ale fiecăruia dintre noi. Și înainte existau niște prevederi dar acum s-au făcut și mai dure; și mai puternice. Practic, Uniunea Europeana are cea mai puternica legislație din punctul ăsta de vedere și pot să dau câteva exemple de asemenea prevederi: toate aplicațiile și portalurile /site-urile web trebuie făcute din start, gândite, să protejeze datele personale. Se numește ”privacy by default”, adică este ceva implicit, nu trebuie sa vină cineva cu o cerere către aceste firme – “te rog protejează-mi datele” – nu! – firmele sunt obligate implicit să facă ele acest lucru de la început. Apoi pe conceptul de ”privacy by design” – adică proiectarea trebuie făcută, proiectarea oricărei aplicații, oricărui program, oricărui site web – trebuie făcuta din start având în vedere și cerințele de protejare a datelor. Acestea ar fi cele mai importante elemente noi introduse în 2016 împreună ți cu faptul că trebuie să existe angajați specializați – acel așa numit ”Data Protection Officer” – angajați specializați în probleme de protecția datelor, ca să poată supraveghea politica firmei. Acești angajați sunt practic independenți, nu respecta autoritatea unui șef care eventual le-ar spune: “știi ce, mai închide ochii, mai…”

Cătălin Cârnu: ”…mai treci cu vederea…” – corect!

Tiberiu Gîndu: Exact! Nu! Sunt independenți ți sunt un fel de avocat al intereselor consumatorilor în respectiva firmă; nu se subordonează vreunui manager de nivel intermediar sau ceva de genul ăsta.

Cătălin Cârnu: Da. Am vorbit despre Regulamentul General privind Protecția Datelor așa numitul GDPR déjà intrat in vigoare în 25 mai 2018 dar din cate știu Asociația dumneavoastră gestionează cel puțin la nivel național cel mai important nod de interconectare pe Internet. Cum s-ar traduce el sau de fapt ce reprezintă și ce oferă utilizatorilor din țara noastră?

Tiberiu Gîndu: RoNIX se numește, de la ”Romanian Network for Internet eXchange”. A fost stabilit acum mulți ani – în 2001 – de către Asociația noastră foarte tânără, la vremea respectiva; și a fost unul dintre scopurile principale ale Asociației. Este important inclusiv din punctul de vedere al protecției datelor personale pentru că în sine este o platformă de interconectare. Practic – până la RoNIX – operatorii din România schimbau trafic de Internet undeva prin conexiuni externe: prin Frankfurt, prin Amsterdam. Ori odată cu RoNIX s-au putut interconecta direct, foarte repede, foarte ușor și foarte ieftin – astfel încât inclusiv protecția datelor sau securitatea datelor a crescut. Unul din cele mai des întâlnite tipuri de atacuri pe internet se numește ”man in the middle” (om intermediar). Or, cu cat ai rețele mai lungi, interconectări mai multe, intermediari mai mulți – crește numărul de vulnerabilități. Prin interconectare directă scade numărul de vulnerabilități.

Cătălin Cârnu: Da, este evident!

Tiberiu Gîndu: Da, deci creste securitatea!

Cătălin Cârnu: Acum pentru ca stau de vorba cu un specialist, mai vreau sa aflu răspunsul la o întrebare. Cât de repede va trece România sau va putea trece România la tehnologia 5G?

Tiberiu Gîndu: Mm, ăsta este un subiect destul de sensibil. Autoritatea de Reglementare are în plan să elaboreze licitația pentru spectrul de frecvențe în domenii 5G, însă depinde foarte mult aici de evoluția tehnologiei la nivel global – una la mână; a doua la mână – de disponibilitatea operatorilor de a investi atât de repede în 5G. De ce spun ”atât de repede”? Practic intervalul de timp între apariția unor noi tehnologii se cam înjumătățește; de la 2G la 3G, de la 3G la 4G – intervalele de timp sunt din ce în ce mai scurte. Or, asta înseamnă că operatorii nu prea mai au timp să-și amortizeze investițiile dacă sar mereu la cea mai noua tehnologie. Practic acoperirea cu 4G încă nu a fost realizata complet sau satisfăcător în România. De aceea eu știu? – 5G probabil că va începe doar în orașele foarte mari unde exista necesități foarte bine conturate de trafic, unde traficul este foarte crescut, unde densitatea populației este foarte mare și cererea este foarte mare.

Cătălin Cârnu: Da, este ca in industria auto. Un face lift evident nu și-l pot permite toți – unii rămân cu mașina mai veche, nu și-o cumpăra pe cea noua. Așa si cu tehnologia 5G, a propos de tot ceea ce ne-ați povestit. Va mulțumesc frumos pentru prezenta la “Apel Matinal”; să le mai spun ascultătorilor că anul trecut în 2018 în doar 10 luni IT-iștii din România au adus în țara noastră peste 4 miliarde de euro! Am fost în direct cu invitatul Apelului Matinal de astăzi, Tiberiu Gîndu, directorul executiv al ANISP.”

OUG 114/2018 – reacția furnizorilor de servicii de comunicații

Comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicații grupați în Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) atrage atenția asupra efectelor negative pe care le induce OUG 114/29.12.2018 în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector de importanță strategică.

Art. 77 din Ordonanță impune o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, generând astfel următoarele efecte negative:

  1. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează investițiile. Țintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) – vor fi ratate. Acest lucru va antrena frânarea creșterii economice viitoare a României;
  2. Suprataxarea industriei de telecomunicații duce la creșterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creșterea numărului de abonamente Internet și/sau servicii telecomunicații mobile va încetini;
  3. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează mediul concurențial. În prezent, competiția pe piața serviciilor de telecomunicații este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec și în teritoriul negativ (în anumiți ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porțile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele și impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizați și un nou exod al personalului calificat către alte țări ale Uniunii Europene;
  4. Suprataxarea industriei de telecomunicații contravine legislației românești și europene privind telecomunicațiile. Astfel:
    (a) ANCOM trebuie să perceapă tarife care să îi asigure buna funcționare și nimic mai mult (conform art. 12 a directivei 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice);
    (b) Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 impune statelor membre să identifice măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice;
    (c) Prevederile constituționale prevăd justa așezare a sarcinilor fiscale (art. 56) și egalitatea în fața legii (art. 16) – articole încălcate prin suprataxarea discriminatorie a furnizorilor de servicii de comunicații electronice;
    (d) Prevederile constituționale prevăd prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legislația internă (art. 11 si art 148) – articole încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul în funcție de necesitățile bugetare ale autorității de reglementare.

Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0.1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 și 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată.

O altă serie de efecte negative este generată de art. 85 din Ordonanța 114/2018, întrucât se stabilesc penalități exagerate – de până la 10% din cifra de afaceri – pentru ”furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”. Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreținere (de exemplu o intervenție pentru remedierea unui cablu de comunicații) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu așteaptă eliberarea unei autorizații de construcții – proces care poate dura și câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjați și de o întrerupere de câteva ore – și pe bună dreptate.

Având în vedere aceste aspecte, ANISP a solicitat Avocatului Poporului să se sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018. Simultan, ANISP a trimis o scrisoare către Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei, invocând argumentele sus menționate.

Consiliu consultativ ANCOM dedicat proiectului deciziei de reglementare a accesului in infrastructura Netcity

Astăzi 20 decembrie 2018 a avut loc la sediul ANCOM o ședință a consiliului consultativ având ca temă principală proiectul de decizie privind reglementarea condițiilor de acces în infrastructura Netcity.

Au fost trecute în revistă obsevațiile primite din partea industriei și au fost ascultate ultimele argumente înainte de publicarea deciziei în sine, estimată pentru prima parte a lunii ianuarie 2019.

Principalele elemente de tarifare vor deveni:

a) 73,16 euro/km/lună pentru serviciul închiriere tubetă transport;

b) 0,224 euro/metru/lună pentru serviciul de închiriere tubetă racord;

c) 0,277 euro/metru/lună pentru serviciul branșament FTTB;

d) 11,43 euro/oră pentru serviciul de acces însoțit(în timpul programului de lucru);

e) 17,15 euro/oră pentru serviciul de acces însoțit(în afara programului de lucru);

f) 526 euro/curs/participant pentru serviciul de certificare instalator.

Ca modificare semnificativă față de proiectul inițial se observă facturarea racordurilor la lungimea efectivă a acestora. Astfel, pentru o lungime medie de 28 metri (anunțată de unii membri ANISP), tariful lunar aferent unui racord va fi 6.27 EUR (in loc de 20 EUR în prezent).

Comunitatea ANISP consideră acest proiect un important pas înainte în normalizarea accesului la infrastructură pe teritoriul Municipiului București.

ALEF Distribution a devenit membru ANISP

În 4 decembrie 2018 furnizorul de echipamente, soluții și training ALEF Distribution, specializat în tehnologii Cisco, NetApp, Meraki, activ și lider pe mai multe piețe din Europa de Est în domeniul distribuției, infrastructurilor de date, securității IT & comunicațiilor de voce,  devenit membru al ANISP.

ANCOM a lansat în consultare publică condițiile de acces în rețeaua NetCity

ANCOM a publicat astăzi spre consultare publică ”Proiectul de model de calculație a costurilor serviciilor de acces oferite furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice pentru accesul la infrastructura fizică realizată în cadrul proiectului „Rețelei metropolitane de fibră optică a Municipiului București pentru telecomunicații – Netcity””.

 

Conform documentelor emise de Autoritate, tarifele pentru serviciile NetCity ar trebui să devină:

– 75,97 euro/km/lună pentru serviciul Tubecity Transport (de la 85 la 120 euro/km/lună în prezent);
– 3,02 euro/buc. pentru serviciul Tubecity Racord tip A cu o lungime maximă 20 metri (de la 10 EUR/lună în prezent);
– 10,87 euro/buc. pentru serviciul Tubecity racord tip B și special cu lungime peste 20 metri (între 20 și 50 euro/buc.în prezent);
– 8,03 euro pentru serviciul de închiriere Branșament FTTB (între 10 și 15 euro în prezent).

Majoritatea furnizorilor de servicii de telecomunicații și Internet grupați în ANISP consideră că adoptarea unei astfel de reglementări constituie un important pas în direcția justă, dar că există loc de optimizare.

Această reglementare era așteptată de către furnizori încă de la începuturile NetCity (de aproximativ 10 ani); o primă încercare a ANCOM materializată prin Avizul Conform nr. DER/928/30.05.2013 (emis în baza legii 154/2012) a fost ignorată de destinatarii avizului (Primăria Municipiului București, respectiv NetCity Telecom) – în opinia acestora avizul fiind ”orientativ”.

Proiectul supus consultării acum este urmare prevederilor art. 47 alin. (9) din Legea nr. 159/2016, care obligă ANCOM să emită decizii pentru a stabili și impune persoanelor care implementează proiecte de infrastructură fizică realizate cu participarea autorităților locale, condițiile tehnice și economice în care să fie realizat accesul furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice.

Tarifele ridicate practicate pentru acces în NetCity până în prezent au dus la reducerea concurenței pe piața serviciilor de comunicații (mulți operatori alternativi dispărând) și la frânarea dezvoltării industriei în municipiul București.

Conferinta „Provocările NETCITY: etapa a II-a …” – pe scurt

Astazi 12 septembrie 2018 a avut loc conferința „Provocările NETCITY: etapa a II-a vine cu peste 2.000 de km, dar şi cu opoziţia clienţilor” – în organizarea ANISP si InterLAN.

Evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroși furnizori de servicii de comunicații electronice, membri ai celor două asociații, care au argumentat în privința necesității dezvoltării proiectului Netcity într-un cadru corect reglementat.

În prezent, dezvoltarea proiectului de infrastructură subterană de comunicații nu respectă prevederile avizului conform emis de ANCOM în 2013, obligând operatorii telecom la plata unor tarife exagerate, arbitrar impuse – ceea ce afectează grav mediul concurențial din București, cu efecte resimțite în cele din urmă de utilizatori – abonații serviciilor de Internet / telefonie / televiziune.

Comunitatea operatorilor face apel la autoritățile locale să permită dezvoltarea proiectului mai departe fie cu respectarea avizului arbitrului telecom din 2013, fie cu așteptarea unui nou aviz – care este obligatoriu conform legii 159/2016 – și care urmează a fi emis de ANCOM în perioada imediat următoare.

De asemenea, operatorii solicită ANCOM să emită și să impună în cel mai scurt timp avizul prevăzut la articolul 47, aliniatul 9 – din legea privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice (159/2016), ținând cont de toate argumentele prezentate în timpul consultărilor publice.

Back to top