In data de 28 ianuarie 2019 dl. Tiberiu Gîndu, director executiv ANISP, a avut o scurtă intervenție la RRA, pe teme legate de securitatea și protecția datelor personale. Foto: Radio România Actualități

”Cătălin Cârnu/RRA: Ziua Europeana a Protecției Datelor cu Caracter Personal este marcată, spuneam și mai devreme, anual la 28 ianuarie, dată semnificând aniversarea momentului în care a fost deschisă pentru semnare în 1981 la Strasbourg convenția pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal. De altfel Președinția română a Consiliului Uniunii Europene prin Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, organizează astăzi la Palatul Parlamentului și o conferință privind asigurarea respectării regulamentului general privind protecția datelor și a reglementarilor naționale aplicabile, iar noi discutam acum pe acest subiect cu invitatul ”Apelului Matinal” de astăzi, Tiberiu Gîndu – Directorul Executiv al Asociației Naționale a furnizorilor de servicii de Telecomunicații și Internet din România. Bună dimineața!

Tiberiu Gîndu/ANISP: Bună dimineața!

Cătălin Cârnu: Aminteam de Uniunea Europeana comparativ cu celelalte state membre, cât de evoluate; cât de bine puse la punct sunt rețelele de internet și de comunicații din România?

Tiberiu Gîndu: Sunt foarte bine puse la punct dacă ne uitam la rezultatele, la statisticile disponibile pe plan mondial în sensul că în zonele urbane din România, rata de acces, rata de penetrare la Internet este foarte ridicată iar respectiv vitezele de acces sunt foarte, foarte mari. Totodată e adevărat că e o mare diferență între zonele urbane și zonele rurale. Sunt multe zone rurale încă albe, în care penetrarea serviciilor de internet este scăzută sau viteza de acces este nesatisfăcătoare, este mică.

Cătălin Cârnu: De multe ori însă, turiștii străini care vin în țara noastră remarcă de cele mai multe ori cât de bine și cât de repede funcționeaza internetul din tara noastră. Până la urma este un avantaj atunci când internetul funcționează la parametrii foarte mari?

Tiberiu Gîndu: Desigur! Asta constatam fiecare dintre noi in momentul in care aștepți nu știu cât să se descarce fișierul sau sa “se aprindă” – ca sa spun așa – un site web în care vrei sa faci ceva sau interacționezi chiar si cu instituțiile statului în portalurile specializate – dacă aștepți prea mult nu e deloc plăcut si chiar uneori renunți la metodele online și te întorci iar la metodele tradiționale – adică te duci frumos și stai la coadă la ghișeu în loc să rezolvi elegant și simplu online.

Cătălin Cârnu: Apropo de portaluri web și de toate întâmplările de pe internet, ce ar trebui sa facem sa ne protejam, poate chiar sa securizam mai bine datele noastre personale?

Tiberiu Gîndu: Aici, Uniunea Europeană a cam avut grija de noi prin directiva din 2016 care de fapt e regulament – cu aplicabilitate directă. Spre deosebire de o directivă care trebuie întâi trecută și în legislația națională, regulamentul se aplica direct. Practic de anul trecut din mai este acest regulament aplicabil și toate firmele europene trebuie să protejeze foarte, foarte bine datele personale ale fiecăruia dintre noi. Și înainte existau niște prevederi dar acum s-au făcut și mai dure; și mai puternice. Practic, Uniunea Europeana are cea mai puternica legislație din punctul ăsta de vedere și pot să dau câteva exemple de asemenea prevederi: toate aplicațiile și portalurile /site-urile web trebuie făcute din start, gândite, să protejeze datele personale. Se numește ”privacy by default”, adică este ceva implicit, nu trebuie sa vină cineva cu o cerere către aceste firme – “te rog protejează-mi datele” – nu! – firmele sunt obligate implicit să facă ele acest lucru de la început. Apoi pe conceptul de ”privacy by design” – adică proiectarea trebuie făcută, proiectarea oricărei aplicații, oricărui program, oricărui site web – trebuie făcuta din start având în vedere și cerințele de protejare a datelor. Acestea ar fi cele mai importante elemente noi introduse în 2016 împreună ți cu faptul că trebuie să existe angajați specializați – acel așa numit ”Data Protection Officer” – angajați specializați în probleme de protecția datelor, ca să poată supraveghea politica firmei. Acești angajați sunt practic independenți, nu respecta autoritatea unui șef care eventual le-ar spune: “știi ce, mai închide ochii, mai…”

Cătălin Cârnu: ”…mai treci cu vederea…” – corect!

Tiberiu Gîndu: Exact! Nu! Sunt independenți ți sunt un fel de avocat al intereselor consumatorilor în respectiva firmă; nu se subordonează vreunui manager de nivel intermediar sau ceva de genul ăsta.

Cătălin Cârnu: Da. Am vorbit despre Regulamentul General privind Protecția Datelor așa numitul GDPR déjà intrat in vigoare în 25 mai 2018 dar din cate știu Asociația dumneavoastră gestionează cel puțin la nivel național cel mai important nod de interconectare pe Internet. Cum s-ar traduce el sau de fapt ce reprezintă și ce oferă utilizatorilor din țara noastră?

Tiberiu Gîndu: RoNIX se numește, de la ”Romanian Network for Internet eXchange”. A fost stabilit acum mulți ani – în 2001 – de către Asociația noastră foarte tânără, la vremea respectiva; și a fost unul dintre scopurile principale ale Asociației. Este important inclusiv din punctul de vedere al protecției datelor personale pentru că în sine este o platformă de interconectare. Practic – până la RoNIX – operatorii din România schimbau trafic de Internet undeva prin conexiuni externe: prin Frankfurt, prin Amsterdam. Ori odată cu RoNIX s-au putut interconecta direct, foarte repede, foarte ușor și foarte ieftin – astfel încât inclusiv protecția datelor sau securitatea datelor a crescut. Unul din cele mai des întâlnite tipuri de atacuri pe internet se numește ”man in the middle” (om intermediar). Or, cu cat ai rețele mai lungi, interconectări mai multe, intermediari mai mulți – crește numărul de vulnerabilități. Prin interconectare directă scade numărul de vulnerabilități.

Cătălin Cârnu: Da, este evident!

Tiberiu Gîndu: Da, deci creste securitatea!

Cătălin Cârnu: Acum pentru ca stau de vorba cu un specialist, mai vreau sa aflu răspunsul la o întrebare. Cât de repede va trece România sau va putea trece România la tehnologia 5G?

Tiberiu Gîndu: Mm, ăsta este un subiect destul de sensibil. Autoritatea de Reglementare are în plan să elaboreze licitația pentru spectrul de frecvențe în domenii 5G, însă depinde foarte mult aici de evoluția tehnologiei la nivel global – una la mână; a doua la mână – de disponibilitatea operatorilor de a investi atât de repede în 5G. De ce spun ”atât de repede”? Practic intervalul de timp între apariția unor noi tehnologii se cam înjumătățește; de la 2G la 3G, de la 3G la 4G – intervalele de timp sunt din ce în ce mai scurte. Or, asta înseamnă că operatorii nu prea mai au timp să-și amortizeze investițiile dacă sar mereu la cea mai noua tehnologie. Practic acoperirea cu 4G încă nu a fost realizata complet sau satisfăcător în România. De aceea eu știu? – 5G probabil că va începe doar în orașele foarte mari unde exista necesități foarte bine conturate de trafic, unde traficul este foarte crescut, unde densitatea populației este foarte mare și cererea este foarte mare.

Cătălin Cârnu: Da, este ca in industria auto. Un face lift evident nu și-l pot permite toți – unii rămân cu mașina mai veche, nu și-o cumpăra pe cea noua. Așa si cu tehnologia 5G, a propos de tot ceea ce ne-ați povestit. Va mulțumesc frumos pentru prezenta la “Apel Matinal”; să le mai spun ascultătorilor că anul trecut în 2018 în doar 10 luni IT-iștii din România au adus în țara noastră peste 4 miliarde de euro! Am fost în direct cu invitatul Apelului Matinal de astăzi, Tiberiu Gîndu, directorul executiv al ANISP.”

Comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicații grupați în Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) atrage atenția asupra efectelor negative pe care le induce OUG 114/29.12.2018 în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector de importanță strategică.

Art. 77 din Ordonanță impune o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, generând astfel următoarele efecte negative:

1. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează investițiile. Țintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) – vor fi ratate. Acest lucru va antrena frânarea creșterii economice viitoare a României;
2. Suprataxarea industriei de telecomunicații duce la creșterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creșterea numărului de abonamente Internet și/sau servicii telecomunicații mobile va încetini;
3. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează mediul concurențial. În prezent, competiția pe piața serviciilor de telecomunicații este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec și în teritoriul negativ (în anumiți ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porțile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele și impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizați și un nou exod al personalului calificat către alte țări ale Uniunii Europene;
4. Suprataxarea industriei de telecomunicații contravine legislației românești și europene privind telecomunicațiile. Astfel:
   (a) ANCOM trebuie să perceapă tarife care să îi asigure buna funcționare și nimic mai mult (conform art. 12 a directivei 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice);
   (b) Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 impune statelor membre să identifice măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice;
   (c) Prevederile constituționale prevăd justa așezare a sarcinilor fiscale (art. 56) și egalitatea în fața legii (art. 16) – articole încălcate prin suprataxarea discriminatorie a furnizorilor de servicii de comunicații electronice;
   (d) Prevederile constituționale prevăd prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legislația internă (art. 11 si art 148) – articole încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul în funcție de necesitățile bugetare ale autorității de reglementare.

Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0.1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 și 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată.

O altă serie de efecte negative este generată de art. 85 din Ordonanța 114/2018, întrucât se stabilesc penalități exagerate – de până la 10% din cifra de afaceri – pentru ”furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”. Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreținere (de exemplu o intervenție pentru remedierea unui cablu de comunicații) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu așteaptă eliberarea unei autorizații de construcții – proces care poate dura și câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjați și de o întrerupere de câteva ore – și pe bună dreptate.

Având în vedere aceste aspecte, ANISP a solicitat Avocatului Poporului să se sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018. Simultan, ANISP a trimis o scrisoare către Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei, invocând argumentele sus menționate.

Astăzi 20 decembrie 2018 a avut loc la sediul ANCOM o ședință a consiliului consultativ având ca temă principală proiectul de decizie privind reglementarea condițiilor de acces în infrastructura Netcity.

Au fost trecute în revistă obsevațiile primite din partea industriei și au fost ascultate ultimele argumente înainte de publicarea deciziei în sine, estimată pentru prima parte a lunii ianuarie 2019.

Principalele elemente de tarifare vor deveni:

a) 73,16 euro/km/lună pentru serviciul închiriere tubetă transport;

b) 0,224 euro/metru/lună pentru serviciul de închiriere tubetă racord;

c) 0,277 euro/metru/lună pentru serviciul branșament FTTB;

d) 11,43 euro/oră pentru serviciul de acces însoțit(în timpul programului de lucru);

e) 17,15 euro/oră pentru serviciul de acces însoțit(în afara programului de lucru);

f) 526 euro/curs/participant pentru serviciul de certificare instalator.

Ca modificare semnificativă față de proiectul inițial se observă facturarea racordurilor la lungimea efectivă a acestora. Astfel, pentru o lungime medie de 28 metri (anunțată de unii membri ANISP), tariful lunar aferent unui racord va fi 6.27 EUR (in loc de 20 EUR în prezent).

Comunitatea ANISP consideră acest proiect un important pas înainte în normalizarea accesului la infrastructură pe teritoriul Municipiului București.

În 4 decembrie 2018 furnizorul de echipamente, soluții și training ALEF Distribution, specializat în tehnologii Cisco, NetApp, Meraki, activ și lider pe mai multe piețe din Europa de Est în domeniul distribuției, infrastructurilor de date, securității IT & comunicațiilor de voce,  devenit membru al ANISP.

ANCOM a publicat astăzi spre consultare publică ”Proiectul de model de calculație a costurilor serviciilor de acces oferite furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice pentru accesul la infrastructura fizică realizată în cadrul proiectului „Rețelei metropolitane de fibră optică a Municipiului București pentru telecomunicații – Netcity””.

Conform documentelor emise de Autoritate, tarifele pentru serviciile NetCity ar trebui să devină:

– 75,97 euro/km/lună pentru serviciul Tubecity Transport (de la 85 la 120 euro/km/lună în prezent);
– 3,02 euro/buc. pentru serviciul Tubecity Racord tip A cu o lungime maximă 20 metri (de la 10 EUR/lună în prezent);
– 10,87 euro/buc. pentru serviciul Tubecity racord tip B și special cu lungime peste 20 metri (între 20 și 50 euro/buc.în prezent);
– 8,03 euro pentru serviciul de închiriere Branșament FTTB (între 10 și 15 euro în prezent).

Majoritatea furnizorilor de servicii de telecomunicații și Internet grupați în ANISP consideră că adoptarea unei astfel de reglementări constituie un important pas în direcția justă, dar că există loc de optimizare.

Această reglementare era așteptată de către furnizori încă de la începuturile NetCity (de aproximativ 10 ani); o primă încercare a ANCOM materializată prin Avizul Conform nr. DER/928/30.05.2013 (emis în baza legii 154/2012) a fost ignorată de destinatarii avizului (Primăria Municipiului București, respectiv NetCity Telecom) – în opinia acestora avizul fiind ”orientativ”.

Proiectul supus consultării acum este urmare prevederilor art. 47 alin. (9) din Legea nr. 159/2016, care obligă ANCOM să emită decizii pentru a stabili și impune persoanelor care implementează proiecte de infrastructură fizică realizate cu participarea autorităților locale, condițiile tehnice și economice în care să fie realizat accesul furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice.

Tarifele ridicate practicate pentru acces în NetCity până în prezent au dus la reducerea concurenței pe piața serviciilor de comunicații (mulți operatori alternativi dispărând) și la frânarea dezvoltării industriei în municipiul București.

Astazi 12 septembrie 2018 a avut loc conferința „Provocările NETCITY: etapa a II-a vine cu peste 2.000 de km, dar şi cu opoziţia clienţilor” – în organizarea ANISP si InterLAN.

Evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroși furnizori de servicii de comunicații electronice, membri ai celor două asociații, care au argumentat în privința necesității dezvoltării proiectului Netcity într-un cadru corect reglementat.

În prezent, dezvoltarea proiectului de infrastructură subterană de comunicații nu respectă prevederile avizului conform emis de ANCOM în 2013, obligând operatorii telecom la plata unor tarife exagerate, arbitrar impuse – ceea ce afectează grav mediul concurențial din București, cu efecte resimțite în cele din urmă de utilizatori – abonații serviciilor de Internet / telefonie / televiziune.

Comunitatea operatorilor face apel la autoritățile locale să permită dezvoltarea proiectului mai departe fie cu respectarea avizului arbitrului telecom din 2013, fie cu așteptarea unui nou aviz – care este obligatoriu conform legii 159/2016 – și care urmează a fi emis de ANCOM în perioada imediat următoare.

De asemenea, operatorii solicită ANCOM să emită și să impună în cel mai scurt timp avizul prevăzut la articolul 47, aliniatul 9 – din legea privind regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice (159/2016), ținând cont de toate argumentele prezentate în timpul consultărilor publice.

Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) şi Asociaţia InterLAN organizează conferinţa cu tematica:

Provocările NETCITY: etapa a II-a vine cu peste 2.000 de km, dar şi cu opoziţia clienţilor reţelei la decizia PMB

Data şi ora:        12.09.2018, ora 10:00
Locaţia:               Hotel Radisson Blu, Sala Merope
Speakeri:            Bogdan Cojocaru (Ministru – MCSI), Eduard Lovin (VP- ANCOM), Nicolae Stoean (Manager Tehnic-PMB), Cătălin Cuturela (preşedinte-ANISP), Tiberiu Gîndu (Director Executiv-ANISP), Eric Andrei Băleanu (Preşedinte-Asociaţia InterLAN), Marian Bumbar (Consilier general, membru în Comisia pentru utilitati publice-PMB), Dorin Odiaţiu (Public Affairs – Orange România), Dan Georgescu (Preşedinte – AOTR)

Moderator:       Ion Vaciu (Director – Revista COMUNICAŢII Mobile)

Etapa a II-a pentru extinderea reţelei metropolitane NETCITY, cu peste 2.000 km, pune faţă în faţă interesele Primăriei Municipiului Bucureşti, în calitate de Concedent, şi ale proprietarul NETCITY, compania Direct One (concesionar), cu cele ale operatorilor internet care sunt clienţii NETCITY, susţin oficialii ANISP şi InterLAN.

PMB a aprobat la jumătatea lunii iulie 2018 indicatorii tehnico-economici aferenţi studiului de fezabilitate etapa a II-a privind investiţiile la NETCITY, neţinând seama de punctul de vedere al operatorilor din cadrul ANISP şi InterLAN.

ANISP și InterLAN sprijină proiectul Netcity, pe care îl vor implementat în tot municipiul București, deoarece acesta reprezintă o soluție mult mai bună (din punct de vedere tehnic) și mult mai elegantă (urbanistic) decât rețelele aeriene. Dorinţa ANISP este, însă, ca această dezvoltare să se facă ținând cont de Avizul ANCOM din 30 mai 2013, și nu în condițiile stabilite prin interpretarea unilaterală de către NetCity a Contractului de Concesiune încheiat cu PMB în 2008. Alternativ, consideră ANISP, ar trebui așteptat ca ANCOM să elaboreze noile condiții comerciale, conform legii 159/2016, lucru prevăzut în calendarul Autorității pentru anul 2018. De subliniat că o poziție similară ANISP are şi Asociaţia InterLAN, dar şi marii operatori telecom şi internet prezenţi în piaţa românească.

Invitaţi:
MCSI, ANCOM, Consiliul Concurenţei, Primăria Municipiului Bucureşti, AOTR, AOMR, AFOR

ANISP (membri): Euroweb România, GTS Telecom, Rolink Plus S.A., Media SAT, ICI – RoTLD, Prime Telecom SRL, SN Radiocomunicatii SA, iNES, Telekom Romania Communications, Digital Cable Systems, Gazduire Web, Orange Romania, Teletrans SA, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Allnet Telecom SRL, Combridge, NextGen Communications, DotRo Telecom, Direct One S.A., ROL Online Network, Distinct New Media, ITC, Chroot Network, M247 Europe, Infinity Telecom, TVSat 2002, Comunicatii Starnet Media.

Interlan (membri): Allnet Telecom, Almsoft Computers, Ambra, Bensoft Telecom, Bestnet Service, Canal S, CNetwork, Cobranet, Computer Wired, Comunicaţii Starnet Media, Conect Intercom, Data ZYX, Digital Construction Network, Dynamic Connection, Dynamic Distribution, Efx Invest, Energy Dot, Fidelnet, GMB Computers, Impuls Conect, Internet Oltenia, Massive Telecom, Metropolitan Interlink, Millennium IT, Net Gate Comunicații, Phoenix Telecom & Media Services, Pronet Soluții IT, Real Network and Tel, Sanos Consulting International, Sil Miro, Softkit, Speed Network, Teen Telecom, Teleplus, Tennet Telecom, Tier, Top Telecom şi Viva Telecom.

Resurse documentare
1. Avizul Ancom din 2013: http://www.ancom.org.ro/legea-infrastructurii_4982
2. http://www.ancom.org.ro/ancom-emite-avizul-pentru-reteaua-metropolitana-de-fibra-optica-a-municipiului-bucuresti-pentru-telecomunicatii-netcity_4983
3. Calendar ANCOM 2018: http://www.ancom.org.ro/formdata-269-49-346
4. Legea 159/2016 (art. 47 alin. 9!): https://lege5.ro/Gratuit/gezdinruga3q/legea-nr-159-2016-privind-regimul-infrastructurii-fizice-a-retelelor-de-comunicatii-electronice-precum-si-pentru-stabilirea-unor-masuri-pentru-reducerea-costului-instalarii-retelelor-de-comunicatii-el
5. HCGMB prin care PMB decide extinderea reţelei Netcity cu peste 2.000 km până în 2021 : http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/13_20180726.pdf

Luni, 16 Aprilie 2018, incepand cu orele 10:00, s-a desfasurat Adunarea Generala a membrilor ANISP.

La sedinta au participat reprezentanti ai 20 de membri, astfel: Euroweb, GTS Telecom, Rolink Plus, ICI RoTLD, Media SAT, Prime Telecom, Radiocomunicaţii, iNES Group, Teletrans, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Allnet Telecom, Combridge, NextGen Communications, DOTRO Telecom, Direct One, Distinct New Media, ROL Portal Services, ITC, Chroot Network și M247 Europe. Au lipsit reprezentanti ai 8 membri. Fiind prezenti peste 1/2 din numarul membrilor sedinta a fost statutara.

In cadrul Adunarii Generale s-au discutat subiectele de pe ordinea de zi, astfel:

1. Raportul de activitate pe 2017

2. Raportul executiei bugetului pe 2017

3. Descarcarea de sarcini a Consiliului Director

4. Alegerea unui nou președinte

5. Alegerea unui nou Consiliu Director

6. Aprobarea liniilor directoare pentru activitatea ANISP în 2018

7. Aprobarea Bugetului asociatiei pe 2018

8. Probleme organizatorice si administrative

În cadrul Adunarii Generale s-a procedat la alegerea organelor de conducere ale ANISP (conform Statutului alegerile au loc la fiecare 2 ani, iar precedentele alegeri au avut loc in 14.04.2016).

Prin vot direct, domnul Cătălin Cuturela (Ines Group S.R.L.) a fost ales Presedinte, iar noul Consiliu Director, votat în bloc, are urmatoarea componenta (in ordinea înscrierii în asociație):

1. Euroweb România S.A. – Adrian Popa
2. Rolink Plus S.A. – Alexandru Rotaru
3. S.N. Radiocomunicații S.A. – Stefan Molinaru
4. Teletrans S.A. – Dan Bordea
5. Allnet Telecom S.R.L. – Iulian Țenea
6. Combridge S.R.L. – Cristian Zainea
7. NextGen Communications S.R.L. – Cătălin Tudorache
8. DotRo Telecom S.R.L. – Alexandru Bălan
9. Chroot Network S.R.L. – Bogdan Rotariu
10. M247 Europe S.R.L. – Alin Ștefănescu
Adunarea Generala a mai adoptat o serie de hotarari statutare cu privire la organizarea si administrarea asociatiei (numirea cenzorului, organigrama si registrul membrilor).

In ziua de luni, 16 Aprilie 2018, incepand cu orele 10:00, este convocată Adunarea Generala a membrilor ANISP – la sediul Asociației.

În caz de neîndeplinire a condițiilor statutare privind cvorumul, Adunarea Generală se reconvoacă pentru data de marti, 24 aprilie 2018, la sediul ANISP din Bd. Națiunile Unite nr. 1, sector 5 București.

Pe ordinea de zi a Adunarii Generale figurează:
1. Prezentarea, discutarea şi aprobarea raportului de activitate şi a raportului privind execuția bugetului în anul precedent;
2. Aprobarea liniilor directoare ale activității şi bugetului asociației în anul curent;
3. Alegerea Presedintelui si a membrilor Consiliului Director;
4. Probleme organizatorice şi administrative.

Doriți sa va specializați în domeniul REȚELELOR DE TELECOMUNICAȚII?
Nu aveți timp suficient?

ANISP Academy vă oferă oportunitatea participării la cursuri în format BL (Blended Learning): studiu individual acasă (online digital media) și lucrări practice în laborator CISCO, sub directa îndrumare a instructorilor certificați, cu experiență teoretică și practică de peste zece ani.

Iată profilul celor doi instructori cu care veți colabora:

Instructorul vostru pentru cursul CCNA Routing & Switching

Inginer consultant pentru diferite tehnologii ISP (MPLS, MP-BGP, VRF, protocoale de rutare multiple).

Certificat CCIE R & S, CCNP R & S și CCNP Security.

CCAI (Cisco Certified Academy Instructor) pentru CyberSecurity, CCNA R&S, CCNA Security și CCNP.

Câștigător al concursului internațional Cisco Academy NetRiders din 2011.

Instructorul vostru pentru cursul CCNA Security

Inginer Consultant pentru ISP.

Diplomă de master în Securitatea rețelelor de calculatoare.

Instructor Cisco Academy (CCAI): CCNA Routing&Switching, CyberSecurity, CCNA Security, CCNP.

CCSI pentru Cisco Learning Partners: Datacenter, Security, Routing & Switching, Cloud Computing.

Certificări: CCIE DataCenter, CCNP R&S, CCNP DataCenter, CCNA R&S, CCNA Security, CCNA DataCenter, CCDA, ASA Security, Cisco DataCenter Specialist pentru proiectarea infrastructurii rețelei Cisco.

Detalii format cursuri:

1. CCNA Routing & Switching – 4 module (materialul oficial de curs in limba engleză), înscriere – click aici.

– nivel studenti: nespecificat, pasiunea pentru rețele de telecomunicații e un criteriu esential

– studiu individual 4-6 saptamani / modul

– video-conferință WebEx de 1 oră, la 2 saptamani pentru Q&A

– lucru în laborator la sfârșitul perioadei de studiu teoretic la fiecare modul, astfel:

CCNA R&S modul 1: Introduction to Networks

Taxa participare: 450 LEI

Ședința 1

– Idei generale rețele de calculatoare: IP, SM, DG, Internet, utilitare de control: ping și traceroute,

– Stiva de protocoale OSI, TCP/IP și PDU-urile corespunzătoare,

– Funcțiile „layerelor”,

– Subnet-izare,

– Laborator Packet Tracer (PT): subnet-izare, servicii de rețea (http, dns, dhcp, ftp), configurare interefețe rutere.

Ședința 2:

– Descrierea pachetelor din rețea – frame-uri trimise către host-uri din aceeași rețea și frame-uri trimise către calculatoare din afara rețelei,

– Captura pachete cu Wireshark,

– Laborator în PT.

– EXAMEN FINAL

CCNA R&S modul 2: Routing and Switching Essentials

Taxa participare: 450 LEI

Ședința 1:

– Rolul și funcțiile echipamentelor de rețea (Switchuri si rutere),

– Descrierea proceselor de rutare,

– Descrierea Administrative Distance (AD) și metrica,

– Rutare statică și rutare dinamică,

– Laborator cu rutere/switchuri: rutare statica și RIP.

Ședința 2:

– Tehnologii L2: V-lanuri si Inter-Vlan Routing,

– ACL și NAT,

– Laborator cu rutere/switchuri: tehnologii L2 si L3.

– EXAMEN FINAL

CCNA R&S 3: Scaling Networks

Taxa participare: 450 LEI

Ședința 1:

– STP,

– HSRP,

– Laborator cu cele 2 tehnologii (rutere și switchuri).

Ședința 2:

– EIGRP,

– OSPF,

– Laborator cu cele 2 tehnologii (rutere si switchuri).

– EXAMEN FINAL

CCNA R&S modulul 4: Connecting Networks

Taxa participare: 450 LEI

Ședința 1:

– Descriere servicii ISP (VPN L2/L3 și internet),

– Descriere tipuri de conexiuni : P2P, ISDN, Frame Relay, Ethernet, PPP,

– GRE,

– Laborator.

Ședința 2:

– Descriere protocol BGP,

– Mecanisme de QoS,

– Laborator complex.

CCNA SECURITY – 1 modul, 11 capitole (materialul oficial de curs in limba engleză), înscriere – click aici.

Taxa participare: 650 LEI

– nivel cursanți: CCENT sau de preferat CCNA

– studiu individual 6-8 saptamâni

– videoconferință WebEx săptămânală 1 oră pentru Q&A

– lucru în laborator la sfârșitul perioadei de studiu teoretic

Ședința 1 LAB

2h de teorie:

– Securing Network Devices

– AAA

– ACL, ZPF

– ASA security levels

– IPS

– Layer 2 Security

– IPsec VPN

– Q&A

2h de LAB cu cele de mai sus

Ședința 2 LAB

2h examen teoretic

2h examen practic

DATA ÎNCEPERII CURSURILOR:

CCNA 1: 8 ianuarie 2018

CCNA Security: 8 ianuarie 2018

* Plata se poate face prin OP sau cash la sediul ANISP din Bucuresti, Bulevardul Națiunile Unite, nr.1, Bloc 108A, Et.1.

* ANISP este acreditată Academie Cisco și oferă toata gama de cursuri NetAcad.com

Pentru informații suplimentare:

E-mail : office@anisp-academy.org

Tel: 0722 241 121

Fax: 021 316 1029

https://anisp-academy.org