Uncategorized

În legătură cu câteva incidente în care autorități locale au demarat acțiuni de dezafectare a unor rețele aeriene de comunicații înainte ca alternativa subterană să fie disponibilă, ANCOM a emis următorul comunicat:

“Este ingrijorator faptul ca, desi cu eforturi sustinute a fost creat un instrument legislativ eficient pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicatii, si anume Legea nr.159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a retelelor de comunicatii electronice, ne aflam astazi in situatii critice in care utilizatorii nu mai beneficiaza de servicii de telefonie sau internet din cauza unor interventii in forta. Reiterez faptul ca atat autoritatile publice, cat si operatorii de comunicatii au la dispozitie cadrul legal in limitele caruia sa actioneze si ii indemn sa inteleaga si sa puna in practica drepturile si obligatiile care le revin conform legii. ANCOM va continua sa se implice in buna functionare a pietei, vom continua sa emitem legislatia secundara necesara si sa ii informam pe toti actorii implicati in aplicarea ei”, a declarat Sorin Grindeanu, presedintele ANCOM.

Aplicarea Legii infrastructurii

In conformitate cu cadrul european de reglementare in domeniul comunicatiilor electronice, furnizarea de retele de comunicatii electronice se realizeaza in mod liber, pe baza regimului de autorizare generala.

In cazurile in care autoritatile publice au dezvoltat, individual sau in parteneriat public – privat, canalizatii subterane pentru instalarea retelelor de comunicatii electronice, migrarea retelelor de comunicatii in subteran trebuie sa se faca potrivit unui calendar convenit intre operatori si autoritatile locale in baza unui plan de reinstalare, plan care ar trebui avut in vedere in procesul de dezvoltare a retelei de canalizatie, permitand astfel o programare realista a activitatilor necesare pentru mutarea retelelor.

In situatiile in care nu exista o alternativa subterana care ar putea fi utilizata de furnizorii de retele de comunicatii electronice pentru migrarea in subteran a retelelor instalate aerian, ANCOM incurajeaza si sprijina prin instrumentele legale de care dispune, implicarea activa a autoritatilor locale in construirea acestor alternative subterane, masuri prin care s-ar putea atinge atat obiectivele urbanistice ale comunitatii locale, cat si posibilitatea desfasurarii unor activitati care ar putea genera venituri la bugetul local. Activitatile aferente migrarii in subteran a unei retele de comunicatii electronice instalata aerian nu se realizeaza prin reutilizarea cablurilor si echipamentelor existente, necesita o buna planificare, presupunand mai curand instalarea unei noi retele. Ele includ, pe langa lucrarile de instalatii pentru care este necesara autorizatia de construire, proiectarea, atat a infrastructurii fizice (tubulatura, camere de tragere) cat si a retelei propriu-zise de comunicatii electronice (cabluri, echipamente), evaluarea si achizitionarea elementelor de infrastructura si de retea necesare, transportul si instalarea lor in teren, efectuarea de teste si masuratori si in final punerea in functiune a noului segment de retea subterana, anterior dezafectarii retelei aeriene, cu scopul pastrarii continuitatii furnizarii serviciului.

„Masurile de desfiintare a retelelor aeriene, cu intreruperea furnizarii serviciilor de comunicatii catre utilizatorii finali, nu pot constitui, in opinia noastra, o abordare sustenabila, inclusiv in raport cu interesele majore ale comunitatilor locale. Trebuie sa ne amintim ca accesul facil la comunicatiile electronice constituie baza tuturor sectoarelor unei economii moderne si inovatoare, contribuind esential la cresterea calitatii serviciilor publice, cu precadere in educatie, sanatate sau administratie locala. Noi, la ANCOM, ne-am exprimat in mai multe randuri disponibilitatea de a media un dialog intre autoritatile locale si operatori, pentru a gasi solutiile potrivite pentru ambele parti, astfel incat impactul trecerii retelelor de comunicatii in subteran sa fie minim asupra utilizatorilor”, a adaugat presedintele ANCOM.

Este deosebit de important ca intre aplicarea normelor de urbanism si promovarea concurentei sa existe un anumit echilibru, care sa sustina dezvoltarea de noi infrastructuri fizice pentru retele si servicii de comunicatii electronice si sa asigure in acelasi timp respectarea regulilor de dezvoltare urbana.

ANCOM considera utila si absolut necesara colaborarea dintre autoritatile publice locale si furnizorii de retele de comunicatii electronice, in sensul dezvoltarii infrastructurilor subterane pe o arie cat mai extinsa pe raza municipiilor si oraselor, precum si a migrarii cat mai facile a retelelor aeriene in canalizatii subterane, in vederea imbunatatirii aspectului urban, a stimularii dezvoltarii socio-economice si a cresterii calitatii vietii cetatenilor.

Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a retelelor de comunicatii electronice prevede ca entitatile care exercita dreptul de administrare asupra imobilelor proprietate publica, inclusiv autoritatile administratiei publice centrale sau locale, au obligatia de a publica conditiile de acces pe aceste proprietati, inclusiv tarifele maxime care vor fi percepute furnizorilor de retele de comunicatii electronice pentru acest acces. Informatii detaliate despre prevederile Legii Infrastructurii, precum si despre decizia ANCOM privind tarifele maxime de acces pe proprietatea publica, avizele si aprobarile emise pentru retelele de infrastructura dezvoltate de unele autoritati locale, conditiile de acces pe proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si multe alte informatii specifice sunt disponibile pe site-ul ANCOM aici.

SEEDIG (South Eastern European Dialogue on Internet Governance) organizeaza cea de a 5-a întâlnire în 7 & 8 mai 2019, la InterContinental București.

Mai multe despre evenimentul organizat sub titlul ”Shaping a trusted Internet for all” găsiți în paginile organizatorilor:

Programul SEEDIG 5 ( Security and trust / Building trust in digital technologies / Digital technologies: a threat or an opportunity for the environment? / Technical developments in South Eastern Europe / Are we ready for 5G? / Multilingual Internet: local scripts by default / SEEDIG Cryptoparty / Businesses in the digital era: opportunities and challenges / Dealing with the challenges of online content / Can endangered languages and scripts be preserved in the digital era? / Accessible, available and affordable digital technologies for all / Jobs gained, jobs lost: the future of work and the skills of tomorrow)

Pagina SEEDIG 5 – detalii complete despre eveniment

Formularul de înscriere

Social media: Facebook (pagina generală și pagina SEEDIG 5), Twitter, LinkedIn

Termen limită pentru înscriere online: 30 Aprilie!

ANISP și RONIX s-au alăturat în calitate de Parteneri la #2019 IT&C SUMMIT Securitate cibernetică, infrastructuri critice și noi tehnologii în afaceri,  care va avea loc pe data de 8 mai 2019, la Hotel Pullman, Sala New York, Piața Montreal 10, București, sector 1. #2019 IT&C Summit este organizat de cunoscuta revista Newsweek și își propune să aducă la aceeași masă de dezbateri pe toți actorii implicați în siguranța cibernetică din țara noastră: Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, CERT–RO, companii care oferă servicii de securitate cibernetică și companii care folosesc astfel de servicii și pentru care protejarea în mediul on line are importanță strategică. Din partea ANISP va participa în calitate de Speaker dl Cătălin Cuturela, președinte.

În cadrul evenimentului se va discuta despre strategia digitală europeană post 2020, dar și despre inteligența artificială ca potențial pentru dezvoltarea afacerilor, comunităților și pentru îmbunătățirea calității vietii. Vor fi prezentate direcții strategice propuse de cele mai importante companii din domeniu și noi trenduri în serviciile de IT&C pentru business. Odată cu transpunerea în legislația națională a binecunoscutei Directive NIS, prin Legea 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, toate companiile furnizoare de servicii esențiale pentru populație trebuie să reducă riscurile de atac cibernetic și să ia măsurile tehnice necesare. Iar aceasta înseamnă bugete mărite pentru investiții în sisteme și servicii de securitate cibernetică.  Dorim să oferim tuturor participanţilor prezenţi la eveniment informaţii despre obligațiile  pe care le au companiilor vizate de Legea 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, care sunt proiectele şi tehnologiile potrivite pentru a fi implementate, dar şi cum se poate asigura cooperarea dintre mediul privat și administrație pentru ridicarea nivelului de securitate cibernetică.

Au fost lansate invitații de participare companiilor de utilități, transporturi, sectorul financiar, sănătate, furnizori de servicii digitale (piețe online, motoare de căutare online, servicii de cloud computing, hosting etc) și presei.

Accesul la #2019 IT&C SUMMIT se poate face în calitate de Partener sau de Participant.

Pentru înscriere în calitate de Participant este necesar să fie completat formularul de aici: https://events.newsweek.ro/itc-summit-2019

Pentru a deveni Partener al evenimentului, beneficiind de vizibilitate în cadrul dezbaterii prin realizarea unei prezentări, promovare şi posibilitatea distribuirii de materiale comerciale, contactați organizatorii la office@concordcom.ro

ALEF anunța conferința dedicată soluțiilor cloud – în 11 aprilie, Crown Plaza Bucharest:

Dear Partners,

It is our pleasure to invite you on the 11th of April, 2019, at the 3rd edition of the Cloud Conference, organized together with our partner, Avaelgo. You will be able to meet our trainer, Valentin Ghiță, one of the top Microsoft Cloud speakers of the event, together with our Alef Microsoft Team.

We hope to see you there!

Top 5 Reasons to Attend the Cloud Conference:

1. Free access to Cloud, IT, and GDPR experts
2. Companies share their success stories
3. Breakout sessions and post-conference workshops
4. Learning opportunities
5. Define the migration strategy of your company to the cloud

Reserve your seat right now – FREE ACCESS

Intrarea României în era 5G va fi dezbătută intens în cadrul ediţiei 2019 a conferinţei Ziua Comunicaţiilor. Alături de participanţi sunt invitați atât Alexandru Petrescu, ministrul MCSI şi  Sorin Grindeanu, Președintele ANCOM, Comisarul European Digital Economy and Society cât şi reprezentanţi ai principalilor jucători din industria de comunicaţii. Evenimentul va avea loc Miercuri, 3 aprilie 2019, la Crowne Plaza Hotel, București.

Invitații  vor aborda subiecte legate de pregătirile pentru lansarea serviciilor 5G în România, cu trimitere la licitația de spectru, cerințe, regândirea tarifării utilizării spectrului, roaming național, proiecte pilot 5G-teste precomerciale, stimularea adoptării serviciilor 5G de către entitățile de stat, securitatea rețelelor, serviciilor, aplicațiilor 5G și obiectelor conectate, stimulente pentru adoptarea tehnologiei 5G.  De asemenea, discuțiile vor puncta și conectarea României la rețele de mare viteză (Proiectul RoNET și continuarea lui) și legea infrastructurii. Discuţiile vor fi moderate de Mihai Constantin, prezentator al TVR şi Director Executiv al Asociaţiei Operatorilor Mobili din România. Mai multe asociaţii profesionale din domeniul ITC şi-au anunţat deja participarea prin semnarea unor parteneriate de colaborare: Asociaţia pentru Fibra Optică(AFOR), Alianţa Digitală pentru România, Asociaţia Patronală a Industriei de Software si Servicii (ANIS), Asociatia Romana pentru Industria Electronica si Software (ARIES), Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din România. (ANISP), Interlan, Asociația Română pentru Tehnică de Securitate(ARTS), Asociația Română a Apei ( ARA), Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice(ANSSI) etc.

Pentru mai multe informaţii şi înregistrare accesați site-ul evenimentului: http://ziuacomunicatiilor.ro/

Ca noutate, în partea a doua a zilei, va avea loc IoT Day România, un SIDE-EVENT al conferinței Ziua Comunicaţiilor, organizat alături de industria de telecomunicaţii. În 2019, organizatorii vă propun o sesiune de 3 ore, care să aducă în prim plan cele mai recente preocupări din domeniul Internet of Things şi al tehnologiilor aferente. Agenda susține o abordare structurată a pieţei, atât ca cerere şi oferta, cât mai ales ca lecţii învăţate şi bune practici. Companiile locale care analizează oportunitatea adopţiei au nevoie de dovezi concrete ale câştigurilor pe care le pot obţine în urma implementării soluţiilor IoT, să cunoască din timp provocările cu care se vor confrunta, precum şi soluţiile de rezolvare adecvate. Organizatorii şi-au propus ca IoT Day România să devină un eveniment independent, principalul loc de întâlnire al jucătorilor din domeniu: furnizori, beneficiari, consultanţi şi reglementatori, printr-o abordare profesională orientată pe schimb de informaţii şi relaţionare.

Ambele evenimente se adresează profesioniştilor din business şi tehnologie, interesaţi de transformarea digitală şi exploatarea puterii comunicaţiilor şi  soluţiilor IoT în domeniile lor de activitate. Evenimentul reprezintă o bună ocazie de informare asupra tendinţelor  şi măsurilor legislative curente, cât şi de racordarea la comunitatea locală de business. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Înregistrarea pe http://ziuacomunicatiilor.ro/ este necesară.

O parte dintre operatorii de comunicații, membri ANISP, au semnalat faptul că primăria municipiului Timișoara a demarat ieri (18 martie 2019) acțiuni de eliminare a cablurilor/rețelelor aeriene în anumite zone ale municipiului. Foto: https://www.opiniatimisoarei.ro

ANISP a susținut și va susține dezvoltarea rețelelor subterane în zonele urbane, întrucât acestea prezintă evidente avantaje față de rețelele aeriene, atât din punct de vedere estetic/urbanism cât și din punct de vedere al securității infrastructurii.

În vederea mutării rețelelor existente aeriene în subteran, operatorii de comunicații se așteaptă să găsească în autoritățile locale parteneri cu care să coopereze pentru găsirea celor mai bune soluții – în interesul general al cetățenilor urbei și al mediului de afaceri, a cărui dezvoltare sănătoasă se reflectă tot în bunăstarea cetățenilor.

De aceea, apreciem că autoritățile locale, înainte de a trece la acțiuni unilaterale de demontare a infrastructurilor de comunicații amplasate aerian, trebuie să ofere alternative – așa cum s-a întâmplat la Oradea (proiect dezvoltat de primărie și RCS-RDS), București (proiect dezvoltat de primărie și compania Netcity Telecom) etc.

În cazurile date ca exemplu, odată ce infrastructurile alternative au fost disponibile, operatorii de comunicații au început imediat să lucreze la migrarea rețelelor în subteran, iar autoritățile locale au obținut multiple beneficii:

• au rezolvat problemele care țineau de aspectul și siguranța cablurilor aeriene;
• au asigurat cetățenilor accesul la servicii de comunicații de calitate;
• au generat venituri la bugetul local.

Acolo unde alternativa migrării rețelelor în subteran devine realitate (de exemplu, prin construirea de canalizație), autoritățile locale trebuie să acorde un interval de timp suficient de mare pentru realizarea efectivă a migrării, întrucât:

• operatorii telecom sunt adesea nevoiți să lucreze pe mai multe fronturi;
• de regulă, resursele umane nu sunt suficiente pentru a efectua lucrări masive în timpi scurți;
• este necesar un interval de timp și pentru aprovizionarea cu materia primă (cablurile de fibră optică în sine, cele aeriene nefiind reutilizabile în subteran);
• tăierile haotice de cabluri pot duce la întreruperi în serviciile Internet către utilizatorii rezidențiali dar și la întreruperi în legăturile care deservesc stațiile de bază de telefonie mobilă (inclusiv accesul la serviciul de urgență 112) sau la întreruperi ale altor servicii importante ale societății informaționale (ex: bancomate, POS-uri, monitorizare echipamente, fluidizare trafic etc).

Apelăm la autoritățile locale din Timișoara (și din orice altă unitate administrativ teritorială) să nu demareze lucrări de demontare a rețelelor aeriene până la asigurarea unor soluții alternative (subterane), care să permită relocarea în siguranță a infrastructurii de comunicații electronice. De asemenea, acolo unde există elemente de canalizație subterană, părțile implicate trebuie să se asigurați că aceasta poate fi folosită cu adevărat (de exemplu: că nu este colmatată, că nu este întreruptă, că ajunge la imobilele de deservit și că accesul se face nediscriminatoriu și la tarife corecte).

ANISP face următoarele precizări față de acțiunile deschise în instanță de Primăria Municipiului București și de compania Netcity Telecom împotriva Deciziei Președintelui ANCOM nr. 40/2019, decizie prin care se corectau o serie de elemente abuzive existente în contractele de acces la infrastructura municipală subterană de comunicații:

Decizia ANCOM 40/2019 este un act foarte important pentru dezvoltarea sectorului comunicațiilor în București și în țară. Înainte de adoptarea deciziei ANCOM 40/2019, dezvoltarea rețelelor de comunicații prin fibră optică era frânată de practicarea unor tarife de acces exagerate – de către compania de proiect ”Netcity Telecom”.

Având o poziție monopolistă pe piața accesului la infrastructura subterană și interpretând în folosul propriu anumite prevederi din contractul de concesiune semnat cu Consiliul General al Municipiului București, compania de proiect Netcity Telecom a impus condiții tehnico-economice dure mediului de afaceri, obligat să se conformeze sub amenințarea desființării imediate a rețelelor existente.

Ca urmare, o bună parte dintre operatorii alternativi a dispărut iar dezvoltarea rețelelor a încetinit.  Restrângerea concurenței în orice sector duce la tarife mai mari aplicabile utilizatorilor finali și la servicii de calitate mai slabă.Chiar și unele direcții declarate a fi prioritare în politicile guvernamentale (digitalizarea României, trecerea la 5G, IoT, telemedicina etc) sunt puse în pericol prin permiterea apariției unor monopoluri/oligopoluri nereglementate. De exemplu – pentru a pune în valoare tehnologia 5G trebuie construite stații de bază dese și având backhaul pe fibră optică. Un cost prohibitiv al instalării fibrei optice anulează avantajele 5G.

Având în vedere rațiuni precum cele de mai sus, Legea 159/2016, care transpune în România o directivă europeană privind reducerea costului instalării rețelelor de comunicații (Directiva 61/2014), era strict necesară, iar necesitatea acesteia se manifesta de mulți ani. Legea 159/2016 la rândul ei a impus ANCOM, prin art. 47. alin. 9, să ia măsuri de reglementare în situații precum cea a proiectului Netcity.

Comunitatea furnizorilor de servicii de comunicații grupați în ANISP consideră că decizia ANCOM 40/2019 este un pas important în direcția corectă, din toate punctele de vedere relevante (din rațiuni de dezvoltare a sectorului strategic al comunicațiilor electronice, din rațiuni economice, sociale, legale). De asemenea, solicităm Primăriei Municipiului București să nu privească această decizie doar din perspectiva îngustă a scăderii (oricum nu foarte semnificative, dacă va exista) a unei redevențe, să renunțe la acțiunea în instanță demarată împotriva deciziei ANCOM 40/2019 – și să sprijine dezvoltarea sectorului, care va aduce mult mai multe beneficii locuitorilor municipiului București, atât direct (prin serviciile oferite) cât și indirect (prin taxele si impozitele plătite de companiile care se vor putea dezvolta, odată frânele monopoliste eliminate prin reglementarea ANCOM).

Nu credem că există șanse de reușită în instanță pentru acțiunea PMB,  întrucât nu pot exista argumente corecte pentru anularea deciziei ANCOM 40/2019; o renunțare la acțiune înseamnă timp și fonduri câștigate.

Nu în ultimul rând, ANISP își exprimă sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii subterane municipale din București (Netcity), dar în condițiile respectării legii 159/2016 și a condițiilor legal impuse de arbitrul pieței – ANCOM.

Referințe dosare, conform portalului just.ro:

http://portal.just.ro/2/SitePages/dosar.aspx?id_inst=2&id_dosar=200000000370647

http://portal.just.ro/2/SitePages/dosar.aspx?id_inst=2&id_dosar=200000000370650

Astăzi, 12 februarie 2019, a avut loc la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale ședința de inaugurare a Consiliului Consultativ România Digitală, sub președinția domnului ministru Alexandru Petrescu. Foto: MCSI.

ANISP a participat prin dl. Cătălin Cuturela, președinte; și prin dl. Tiberiu Gîndu, director executiv. Domnul Cuturela a punctat nevoia de a anula prevederile OUG 114/2018 privind taxa de monitorizare de 3% precum si amenzile de până la 10% din cifra de afaceri pentru neconcordanțe în ceea ce privește regimul de autorizare a rețelelor. De asemenea, a insistat pe necesitatea schimbării legii 50/1991 prin instituirea unui regim derogatoriu relativ la instalarea cablurilor de comunicații – pentru a facilita construirea rețelelor gigabit și digitalizarea societății.

Grupurile de lucru definite in cadrul acestui Consiliu sunt:

1. E-skills
2. E-commerce
3. Smart city
4. Advanced digital technologies
5. Telecom

Mai multe detalii: https://www.comunicatii.gov.ro/prima-intrunire-a-consiliului-consultativ-romania-digitala/

In data de 28 ianuarie 2019 dl. Tiberiu Gîndu, director executiv ANISP, a avut o scurtă intervenție la RRA, pe teme legate de securitatea și protecția datelor personale. Foto: Radio România Actualități

”Cătălin Cârnu/RRA: Ziua Europeana a Protecției Datelor cu Caracter Personal este marcată, spuneam și mai devreme, anual la 28 ianuarie, dată semnificând aniversarea momentului în care a fost deschisă pentru semnare în 1981 la Strasbourg convenția pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal. De altfel Președinția română a Consiliului Uniunii Europene prin Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, organizează astăzi la Palatul Parlamentului și o conferință privind asigurarea respectării regulamentului general privind protecția datelor și a reglementarilor naționale aplicabile, iar noi discutam acum pe acest subiect cu invitatul ”Apelului Matinal” de astăzi, Tiberiu Gîndu – Directorul Executiv al Asociației Naționale a furnizorilor de servicii de Telecomunicații și Internet din România. Bună dimineața!

Tiberiu Gîndu/ANISP: Bună dimineața!

Cătălin Cârnu: Aminteam de Uniunea Europeana comparativ cu celelalte state membre, cât de evoluate; cât de bine puse la punct sunt rețelele de internet și de comunicații din România?

Tiberiu Gîndu: Sunt foarte bine puse la punct dacă ne uitam la rezultatele, la statisticile disponibile pe plan mondial în sensul că în zonele urbane din România, rata de acces, rata de penetrare la Internet este foarte ridicată iar respectiv vitezele de acces sunt foarte, foarte mari. Totodată e adevărat că e o mare diferență între zonele urbane și zonele rurale. Sunt multe zone rurale încă albe, în care penetrarea serviciilor de internet este scăzută sau viteza de acces este nesatisfăcătoare, este mică.

Cătălin Cârnu: De multe ori însă, turiștii străini care vin în țara noastră remarcă de cele mai multe ori cât de bine și cât de repede funcționeaza internetul din tara noastră. Până la urma este un avantaj atunci când internetul funcționează la parametrii foarte mari?

Tiberiu Gîndu: Desigur! Asta constatam fiecare dintre noi in momentul in care aștepți nu știu cât să se descarce fișierul sau sa “se aprindă” – ca sa spun așa – un site web în care vrei sa faci ceva sau interacționezi chiar si cu instituțiile statului în portalurile specializate – dacă aștepți prea mult nu e deloc plăcut si chiar uneori renunți la metodele online și te întorci iar la metodele tradiționale – adică te duci frumos și stai la coadă la ghișeu în loc să rezolvi elegant și simplu online.

Cătălin Cârnu: Apropo de portaluri web și de toate întâmplările de pe internet, ce ar trebui sa facem sa ne protejam, poate chiar sa securizam mai bine datele noastre personale?

Tiberiu Gîndu: Aici, Uniunea Europeană a cam avut grija de noi prin directiva din 2016 care de fapt e regulament – cu aplicabilitate directă. Spre deosebire de o directivă care trebuie întâi trecută și în legislația națională, regulamentul se aplica direct. Practic de anul trecut din mai este acest regulament aplicabil și toate firmele europene trebuie să protejeze foarte, foarte bine datele personale ale fiecăruia dintre noi. Și înainte existau niște prevederi dar acum s-au făcut și mai dure; și mai puternice. Practic, Uniunea Europeana are cea mai puternica legislație din punctul ăsta de vedere și pot să dau câteva exemple de asemenea prevederi: toate aplicațiile și portalurile /site-urile web trebuie făcute din start, gândite, să protejeze datele personale. Se numește ”privacy by default”, adică este ceva implicit, nu trebuie sa vină cineva cu o cerere către aceste firme – “te rog protejează-mi datele” – nu! – firmele sunt obligate implicit să facă ele acest lucru de la început. Apoi pe conceptul de ”privacy by design” – adică proiectarea trebuie făcută, proiectarea oricărei aplicații, oricărui program, oricărui site web – trebuie făcuta din start având în vedere și cerințele de protejare a datelor. Acestea ar fi cele mai importante elemente noi introduse în 2016 împreună ți cu faptul că trebuie să existe angajați specializați – acel așa numit ”Data Protection Officer” – angajați specializați în probleme de protecția datelor, ca să poată supraveghea politica firmei. Acești angajați sunt practic independenți, nu respecta autoritatea unui șef care eventual le-ar spune: “știi ce, mai închide ochii, mai…”

Cătălin Cârnu: ”…mai treci cu vederea…” – corect!

Tiberiu Gîndu: Exact! Nu! Sunt independenți ți sunt un fel de avocat al intereselor consumatorilor în respectiva firmă; nu se subordonează vreunui manager de nivel intermediar sau ceva de genul ăsta.

Cătălin Cârnu: Da. Am vorbit despre Regulamentul General privind Protecția Datelor așa numitul GDPR déjà intrat in vigoare în 25 mai 2018 dar din cate știu Asociația dumneavoastră gestionează cel puțin la nivel național cel mai important nod de interconectare pe Internet. Cum s-ar traduce el sau de fapt ce reprezintă și ce oferă utilizatorilor din țara noastră?

Tiberiu Gîndu: RoNIX se numește, de la ”Romanian Network for Internet eXchange”. A fost stabilit acum mulți ani – în 2001 – de către Asociația noastră foarte tânără, la vremea respectiva; și a fost unul dintre scopurile principale ale Asociației. Este important inclusiv din punctul de vedere al protecției datelor personale pentru că în sine este o platformă de interconectare. Practic – până la RoNIX – operatorii din România schimbau trafic de Internet undeva prin conexiuni externe: prin Frankfurt, prin Amsterdam. Ori odată cu RoNIX s-au putut interconecta direct, foarte repede, foarte ușor și foarte ieftin – astfel încât inclusiv protecția datelor sau securitatea datelor a crescut. Unul din cele mai des întâlnite tipuri de atacuri pe internet se numește ”man in the middle” (om intermediar). Or, cu cat ai rețele mai lungi, interconectări mai multe, intermediari mai mulți – crește numărul de vulnerabilități. Prin interconectare directă scade numărul de vulnerabilități.

Cătălin Cârnu: Da, este evident!

Tiberiu Gîndu: Da, deci creste securitatea!

Cătălin Cârnu: Acum pentru ca stau de vorba cu un specialist, mai vreau sa aflu răspunsul la o întrebare. Cât de repede va trece România sau va putea trece România la tehnologia 5G?

Tiberiu Gîndu: Mm, ăsta este un subiect destul de sensibil. Autoritatea de Reglementare are în plan să elaboreze licitația pentru spectrul de frecvențe în domenii 5G, însă depinde foarte mult aici de evoluția tehnologiei la nivel global – una la mână; a doua la mână – de disponibilitatea operatorilor de a investi atât de repede în 5G. De ce spun ”atât de repede”? Practic intervalul de timp între apariția unor noi tehnologii se cam înjumătățește; de la 2G la 3G, de la 3G la 4G – intervalele de timp sunt din ce în ce mai scurte. Or, asta înseamnă că operatorii nu prea mai au timp să-și amortizeze investițiile dacă sar mereu la cea mai noua tehnologie. Practic acoperirea cu 4G încă nu a fost realizata complet sau satisfăcător în România. De aceea eu știu? – 5G probabil că va începe doar în orașele foarte mari unde exista necesități foarte bine conturate de trafic, unde traficul este foarte crescut, unde densitatea populației este foarte mare și cererea este foarte mare.

Cătălin Cârnu: Da, este ca in industria auto. Un face lift evident nu și-l pot permite toți – unii rămân cu mașina mai veche, nu și-o cumpăra pe cea noua. Așa si cu tehnologia 5G, a propos de tot ceea ce ne-ați povestit. Va mulțumesc frumos pentru prezenta la “Apel Matinal”; să le mai spun ascultătorilor că anul trecut în 2018 în doar 10 luni IT-iștii din România au adus în țara noastră peste 4 miliarde de euro! Am fost în direct cu invitatul Apelului Matinal de astăzi, Tiberiu Gîndu, directorul executiv al ANISP.”

Comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicații grupați în Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) atrage atenția asupra efectelor negative pe care le induce OUG 114/29.12.2018 în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector de importanță strategică.

Art. 77 din Ordonanță impune o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, generând astfel următoarele efecte negative:

1. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează investițiile. Țintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) – vor fi ratate. Acest lucru va antrena frânarea creșterii economice viitoare a României;
2. Suprataxarea industriei de telecomunicații duce la creșterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creșterea numărului de abonamente Internet și/sau servicii telecomunicații mobile va încetini;
3. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează mediul concurențial. În prezent, competiția pe piața serviciilor de telecomunicații este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec și în teritoriul negativ (în anumiți ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porțile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele și impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizați și un nou exod al personalului calificat către alte țări ale Uniunii Europene;
4. Suprataxarea industriei de telecomunicații contravine legislației românești și europene privind telecomunicațiile. Astfel:
   (a) ANCOM trebuie să perceapă tarife care să îi asigure buna funcționare și nimic mai mult (conform art. 12 a directivei 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice);
   (b) Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 impune statelor membre să identifice măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice;
   (c) Prevederile constituționale prevăd justa așezare a sarcinilor fiscale (art. 56) și egalitatea în fața legii (art. 16) – articole încălcate prin suprataxarea discriminatorie a furnizorilor de servicii de comunicații electronice;
   (d) Prevederile constituționale prevăd prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legislația internă (art. 11 si art 148) – articole încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul în funcție de necesitățile bugetare ale autorității de reglementare.

Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0.1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 și 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată.

O altă serie de efecte negative este generată de art. 85 din Ordonanța 114/2018, întrucât se stabilesc penalități exagerate – de până la 10% din cifra de afaceri – pentru ”furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”. Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreținere (de exemplu o intervenție pentru remedierea unui cablu de comunicații) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu așteaptă eliberarea unei autorizații de construcții – proces care poate dura și câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjați și de o întrerupere de câteva ore – și pe bună dreptate.

Având în vedere aceste aspecte, ANISP a solicitat Avocatului Poporului să se sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018. Simultan, ANISP a trimis o scrisoare către Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei, invocând argumentele sus menționate.