Considerații ANISP relativ la proiectul Digital Networks Act (DNA)

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) a transmis Comisiei Europene o serie de observații și propuneri privind Digital Networks Act (DNA), inițiativa legislativă europeană destinată modernizării cadrului de reglementare a rețelelor și serviciilor de comunicații electronice.

ANISP susține obiectivele de dezvoltare a infrastructurilor digitale europene, creștere a rezilienței rețelelor și facilitare a investițiilor. Considerăm însă că atingerea acestor obiective presupune menținerea unei concurențe reale, eliminarea obligațiilor administrative inutile și evitarea unor costuri disproporționate pentru operatorii independenți.

Modernizarea cadrului legislativ european nu trebuie să favorizeze concentrarea pieței în mâinile câtorva operatori mari, în detrimentul furnizorilor regionali, al companiilor de hosting și al infrastructurilor digitale independente.

1. Interconectarea echitabilă a rețelelor Internet

Una dintre principalele propuneri ANISP privește reglementarea interconectării directe între rețelele IP (peering).

În piețele puternic concentrate, operatorii care controlează accesul la majoritatea utilizatorilor pot refuza interconectarea locală directă sau pot impune condiții comerciale dezavantajoase furnizorilor alternativi.

Această situație poate obliga traficul Internet dintre două rețele din aceeași țară să tranziteze noduri internaționale, generând latențe suplimentare, costuri crescute și degradarea calității serviciilor.

În România, potrivit datelor ANCOM pentru primul semestru al anului 2025, un singur operator deținea 73,1% din conexiunile fixe de Internet și 77,4% din traficul aferent acestora.

ANISP propune ca autoritățile naționale de reglementare să poată impune operatorilor cu putere semnificativă pe piață sau cu o cotă de peste 50% obligații de interconectare IP directă, în condiții echitabile, rezonabile, nediscriminatorii și orientate către costuri.

Interconectarea eficientă este esențială pentru dezvoltarea serviciilor cloud, a inteligenței artificiale și a aplicațiilor care necesită latențe reduse.

2. Reducerea birocrației și eliminarea raportărilor redundante

DNA trebuie să reprezinte o oportunitate reală de simplificare administrativă, nu un nou nivel de reglementare.

ANISP solicită aplicarea principiului european „Once-Only” – o informație trebuie raportată o singură dată, inclusiv în cazul infrastructurilor fizice și al incidentelor de securitate.

Un exemplu de birocrație excesivă îl constituie obligația furnizorilor din România de a raporta individual coordonatele stâlpilor utilizați pentru instalarea fibrei optice, inclusiv atunci când aceeași infrastructură aparține unui terț și este utilizată de mai mulți operatori.

ANISP propune ca informațiile despre infrastructura fizică să fie colectate, de regulă, de la proprietarul acesteia, iar raportările operatorilor să fie limitate la datele efectiv necesare.

Totodată, trebuie evitată raportarea repetată a aceluiași incident către mai multe autorități, în temeiul unor reglementări europene diferite.

3. Acces echitabil la infrastructură și protejarea concurenței

Tranziția europeană de la rețelele de cupru la cele de fibră optică nu trebuie să conducă la apariția unor noi monopoluri.

ANISP solicită ca infrastructurile FTTH dezvoltate cu finanțare publică, ajutoare de stat sau alte facilități publice să permită accesul nediscriminatoriu al operatorilor alternativi la fibra optică neactivată (dark fiber), la tarife orientate către costuri.

De asemenea, furnizorii independenți trebuie să beneficieze de proceduri simplificate pentru autorizare și acces la infrastructuri pasive, energie electrică și alte resurse necesare dezvoltării rețelelor și centrelor de date.

Consolidarea pieței europene nu trebuie realizată prin eliminarea concurenței sau prin slăbirea obligațiilor de acces impuse operatorilor dominanți.

4. Securitate și reziliență, fără costuri disproporționate

ANISP susține îmbunătățirea securității infrastructurilor digitale, inclusiv pregătirea pentru criptografia post-cuantică.

Totuși, obligațiile trebuie stabilite în funcție de rolul tehnic, dimensiunea și profilul de risc al fiecărui furnizor.

Nu este justificată transferarea automată către operatorii de transport IP sau furnizorii de hosting a responsabilităților privind criptarea datelor la nivelul aplicațiilor.

În cazul introducerii unor obligații tehnologice costisitoare, ANISP susține principiul „cine impune obligația trebuie să asigure și finanțarea necesară”, prin mecanisme adecvate de sprijin european sau național.

Măsurile de securizare a rutării Internet, precum RPKI, ROA și bunele practici MANRS, trebuie încurajate prin suport tehnic și stimulente, evitând schemele de certificare și audit disproporționate.

5. Protejarea furnizorilor de hosting, cloud și centre de date

ANISP solicită delimitarea explicită între serviciile de comunicații electronice și serviciile de hosting, cloud, colocare sau centre de date.

Simplul fapt că un furnizor operează un sistem autonom (AS), utilizează adrese IP sau protocoale de rutare BGP nu trebuie să conducă automat la clasificarea activității sale drept serviciu de comunicații electronice.

Această distincție este necesară pentru a evita extinderea nejustificată asupra furnizorilor de hosting și cloud a taxelor administrative specifice operatorilor de telecomunicații.

6. Menținerea Internetului deschis și a mecanismelor sale de guvernanță

ANISP se opune introducerii unor mecanisme de tip „sender-pays”, prin care furnizorii de conținut, hosting, cloud sau CDN ar fi obligați să plătească operatorilor de acces doar pentru că utilizatorii solicită traficul generat de serviciile lor.

Asemenea mecanisme ar putea crește costurile serviciilor digitale, afecta întreprinderile mici și mijlocii și submina modelul deschis al Internetului.

Totodată, ANISP solicită recunoașterea punctelor de interschimb de trafic Internet (IXP) drept infrastructuri strategice și promovarea accesului neutru și nediscriminatoriu la acestea.

Noile reglementări trebuie să respecte mecanismele tehnice de guvernanță deja consacrate, inclusiv cele administrate prin RIPE NCC, evitând registre și proceduri administrative paralele.

Concluzie

ANISP consideră că succesul Digital Networks Act trebuie evaluat nu doar prin dimensiunea investițiilor sau a operatorilor europeni, ci și prin nivelul concurenței, accesibilitatea serviciilor, calitatea conectivității și capacitatea companiilor independente de a inova și de a se dezvolta.

Europa are nevoie de infrastructuri digitale performante și reziliente, dar și de o piață deschisă, competitivă și diversificată.

Digital Networks Act trebuie să elimine barierele din calea dezvoltării Internetului european, nu să creeze unele noi.