Poate fi inversată tendința din piață?

Pe 29 mai 2025 a avut loc evenimentul „May Romanian Telecom market trend be reversed?”, în organizarea Asociației pentru Dezvoltarea Internetului (ISOC Romania Chapter), asociației INTERLAN și ANISP (Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România).

Inițiativa evenimentului a apărut în urma studiului Pulse publicat în situl web al Internet Society, studiu care concluzionează că piața românească este caracterizată de un nivel slab de concurență, precum și de o reziliență medie a Internetului în sine. Studiul menționat poate fi accesat aici:
https://pulse.internetsociety.org/en/reports/ro/
Același trend este confirmat și de studiile de piață publicate de autoritatea de reglementare (ANCOM), de exemplu studiul de aici:
https://sscpds.ancom.ro/ro/communications/rapoarte-statistice

În cadrul unor evenimente internaționale anterioare, organizate sau co-organizate de ISOC Romania Chapter, cum ar fi RONOG 2023 și RONOG 2024, precum și RITE 2023 și RITE 2024, acest subiect a fost deja menționat în cadrul meselor rotunde ale evenimentelor sau parțial în sesiunile de întrebări și răspunsuri. Dar aceasta a fost pentru prima dată când un eveniment complet a fost dedicat acestui subiect, pe baza rezultatelor statisticilor ISOC Pulse pentru România.
De asemenea, independența și prestigiul Internet Society, ca organizație globală și neutră non-profit, care lucrează pentru a menține internetul deschis, sigur și accesibil tuturor, au fost foarte importante pentru a aduce acest eveniment în atenția atât a presei, cât și a autorităților.

La evenimentul organizat la JW Marriott Grand Hotel din București au participat și alte asociații din industria IT&C, principalii furnizori de servicii de comunicații electronice, jurnaliști în special din sferele IT și economică – precum și reprezentanți ai autorităților cu atribuțiuni în domeniul concurenței și comunicațiilor electronice. Un fapt neobișnuit – reprezentanții ANCOM, instituția cu cel mai important rol în reglementarea pieței autohtone de servicii de comunicații electronice – nu au avut un punct de vedere privind problematica dezbătută, deși furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice atrag atenția asupra concentrării pieței (și asupra efectelor nedorite care derivă din această concentrare) de mulți ani.
Astfel, furnizorul care deține o cotă de aproximativ 75% din traficul de Internet de bandă largă la punct fix manifestă comportamente care contravin ideilor despre un Internet deschis, sigur și de încredere. Un astfel de comportament este refuzul de a face peering în termeni reciproc avantajoși pe piața locală, deși peering-ul este un instrument de maximă importanță pentru toți operatorii și respectiv pentru calitatea serviciilor furnizate clienților finali. Acest comportament arată că operatorul dominant se comportă independent față pe piață, lucru care – combinat cu cota de piață deținută – constituie și un puternic semnal în direcția unei concluzii de abuz de poziție dominantă. Iar independența față de piață este evidentă – toți ceilalți furnizori de servicii Internet alegând să facă peering prin multiple căi (interconectări directe și/sau participări la unul sau chiar două puncte de Internet eXchange).

Mai mult, refuzul de a încheia acorduri de interconectare Internet pe baze echivalente, reciproc avantajoase poate indica intenția de a utiliza mărimea propriei rețele și utilizatorii captivi în rețea drept barieră la intrarea pe piață a altor jucători. Într-adevăr, din statisticile autorității de reglementare, numărul furnizorilor de Internet a cunoscut o scădere abruptă. Iar dacă o parte din această scădere este un fenomen firesc într-o economie de piață liberă (consolidări, fuziuni, achiziții), faptul că nu apar noi jucători este simptomatic pentru existența unor bariere reale la intrarea pe piață. Acesta – de altfel – este cel de al treilea criteriu, pe lângă prezența comportamentelor independente și pe lângă o cotă de piață de peste 40% – care indică un posibil dezechilibru în piață.

Dar – dincolo de situația pe piața concurențială – prin lipsa peeringului între operatorul dominant și ceilalți furnizori, cu certitudine se aduce atingere caracterului de Internet deschis (open), utilizatorii trezindu-se în interiorul (sau exteriorul – după caz) a unei ”walled garden”, așa cum se întâmpla in anii 2000 în rețelele de telefonie mobilă, înainte ca autoritățile de reglementare la nivel european să impună schimbarea traficului la tarife reglementate, bazate pe costuri.

De asemenea, este afectat caracterul de ”Internet sigur” – Internetul fiind prin excelență o rețea de rețele, nu un șir de insule îngrădite, slab interconectate. Prin forțarea schimbului de trafic departe în afara țării, conexiunile IP nu pierd doar foarte mult la capitolul latență, ci se și expun multor riscuri suplimentare, prin creșterea suprafeței de atac (atacuri de tip man-in-the-middle, DDOS, eavesdropping, compromiterea securității echipamentelor de pe traseu etc).

O intervenție excelentă a avut reprezentantul Consiliului Concurenței, care a detaliat condițiile legale în care pot fi depuse plângeri, astfel încât Consiliul să fie în măsură să deschidă o investigație de specialitate. Reprezentanții mediului asociativ din industrie precum și din societatea civilă au reținut principalele tipuri de plângeri care pot fi depuse, precum și avantajele / dezavantajele care recurg din fiecare abordare. Important este și faptul că inclusiv o asociație, un ONG poate depune plângeri la Consiliul Concurenței, nu doar o parte direct vătămată.

De asemenea, au fost acoperite situațiile în care piața de distribuție a programelor audio-vizuale (în special TV, inclusiv TV online, OTT etc) este puternic afectată de politicile de prețuri ale jucătorilor mari, politici de wholesale nejustificare prin prisma legală, a compensației unui serviciu de vânzări și marketing.

În cadrul evenimentului, dl. Robbie Mitchell din partea Internet Society a detaliat sursele de date și concluziile studiului amintit. Ulterior, participanții au discutat impactul asupra concurenței, calității serviciilor precum și asupra rezilienței internetului, subliniind cauzele aspectelor negative și schițând pașii necesari pentru revenirea la un mediu concurențial sănătos – în principal: intervenția arbitrului pieței de comunicații electronice din România (ANCOM) mai ales pentru asigurarea accesului la bucla locală și asigurarea interconectării rețelelor la nivel local; revizuirea legislației audiovizualului pentru a asigura o concurență corectă și în ceea de privește pachetele de servicii TV sau triple-play.

Despre organizatori:

Asociația pentru Dezvoltarea Internetului (ISOC Romania Chapter) a fost creată în 2021 cu scopul declarat de a deveni parte din Internet Society, organizație internațională neguvernamentală cu peste 50.000 de membri persoane fizice și juridice, numărând peste 90 de sucursale în lume, care lucrează pentru a se asigura că toți oamenii din lume beneficiază în mod egal de Internet și sprijină în mod deschis dezvoltarea și utilizarea internetului. ISOC Romania Chapter promovează dezvoltarea unui Internet deschis, sigur, accesibil și fiabil pentru toți cetățenii din România. Organizația urmărește să sprijine inovația digitală, educația în domeniul Internetului, protejarea drepturilor utilizatorilor online și reducerea decalajelor digitale în comunitățile defavorizate. De asemenea, își propune să contribuie activ la formularea politicilor publice care vizează un Internet liber și responsabil.

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) este o organizatie neguvernamentală, apolitică, non-profit, constituită în anul 2001 din inițiativa a 12 dintre cei mai importanți furnizori de servicii internet. ANISP se implică împreună cu autoritățile competente ale statului în elaborarea politicilor necesare pentru dezvoltarea Internetului și operează primul Internet eXchange din România – RoNIX.

Asociația Interlan este o organizație profesională, non-guvernamentală și non-profit constituită în anul 2005 la inițiativa unor furnizori de servicii de acces la internet. În prezent, Asociația numără peste 50 de membri, având scopul de a sprijini și de a promova interesele furnizorilor de servicii de comunicații electronice din România. Asociația Interlan deține și operează cea mai mare platformă națională de schimb de trafic de date și internet din România, InterLAN-IX.

Evenimentul a fost acoperit și în presa locală, mass media și pe rețelele de socializare:
https://mediaexpres.ro/articole.aspx?id=21543
https://www.internetmobile.ro/se-poate-inversa-tendinta-pietei-de-telecomunicatii-din-romania/
https://ro.linkedin.com/posts/virgiltruica_telecom-romania-internetsociety-activity-7330163363928264705-tiMy
https://ro.linkedin.com/posts/cornel-barbut-485b9210_telecom-iot-activity-7334165531375091714-zXD_
https://x.com/romania/status/1923350766166618346
https://www.internetsociety.ro/?p=1316
https://www.internetsociety.org/blog/2025/07/community-snapshot-june/